Crin Antonescu i-a cerut președintelui României, Nicușor Dan, să intervină „decisiv” pentru ieșirea din criza guvernamentală și a susținut că, în lipsa învestirii unui nou guvern, șeful statului ar trebui să demisioneze.
În intervenția sa, Antonescu a afirmat că formula politică prezentată alegătorilor drept „pro-europeană” a eșuat și a pus presiune publică pe președinte să găsească o soluție de guvernare, inclusiv una fără PNL.
Declarațiile vin în contextul crizei declanșate după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, adoptată în Parlament cu 281 de voturi.
Ce a cerut Crin Antonescu de la președintele Nicușor Dan
Crin Antonescu a afirmat: „Am ajuns în această situaţie pentru că o formulă care a fost vândută încă din alegeri ... sub formula pro-europeni, pro-occidentali ... a eșuat.” El a spus că miza nu mai este stabilirea vinovaților, ci constatarea eșecului și ieșirea din blocaj.
Fostul lider PNL i-a cerut lui Nicușor Dan să acționeze „decisiv”, criticând modul în care președintele s-ar fi raportat la partide în ultimele luni, prin apeluri repetate la calm și responsabilitate.
În privința arhitecturii unei majorități, Antonescu a declarat că ar trebui căutată inclusiv „o formulă fără PNL”, susținând că PNL nu ar accepta decât o formulă condusă de Ilie Bolojan.
Întrebat despre posibilitatea ca președintele să vrea, dar să nu poată rezolva învestirea unui nou guvern, Antonescu a răspuns: „Cum adică nu poate? Atunci trebuie să demisioneze!” și a adăugat: „Un președinte, ca să merite să îl am, trebuie să poată. Nu altceva decât îi prescrie Constituția, dar aia trebuie să poată!”
Contextul politic invocat și ținta criticilor
În aceeași linie de critică, Antonescu l-a vizat pe Ilie Bolojan, afirmând că, deși invocă „responsabilitatea”, se comportă „cel mai puțin responsabil” în raport cu negocierile pentru o formulă de guvernare.
Antonescu a susținut că refuzul PNL de a participa la o formulă diferită de cea condusă de Bolojan ar împinge discuția spre o majoritate fără liberali.
Într-o declarație la aceeași emisiune, Antonescu a afirmat că Ilie Bolojan și echipa sa încearcă să pună „o presiune maximă” asupra președintelui Nicușor Dan, pentru că „le este necesar să rămână la putere”, și a descris anunțul PNL privind intrarea în opoziție drept o „paradă”.
Faptele care descriu criza guvernamentală
Criza politică are un reper major în 5 mai 2026, când moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. Moțiunea a fost inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE - Întâi România.
În ziua adoptării moțiunii, liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că partidele care au făcut parte din coaliția de guvernare „trebuie să construiască o nouă majoritate” și a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace consultări. Grindeanu a afirmat totodată că Ilie Bolojan ar trebui să își prezinte demisia, chiar dacă conduce guvernul în regim interimar.
Tot în 5 mai, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a transmis că partidul trebuie să aleagă între a lua „o decizie pripită” și a „fugi de responsabilitatea guvernării” sau a cântări opțiunile și a-și continua responsabilitățile.
În aceeași zi, președintele USR Dominic Fritz a declarat că miniștrii USR își vor continua activitatea până la numirea unui nou guvern și a reiterat că USR nu va negocia formarea unui nou guvern cu PSD.
Un episod cheie de la Cotroceni: desemnarea lui Adrian Veștea
Administrația Prezidențială a publicat transcrierea declarației de presă susținute la Palatul Cotroceni în 14 iunie 2026, în care Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul în dimineața acelei zile și că, în aceste condiții, îl desemnează pe Adrian Veștea ca prim-ministru. Președintele a prezentat desemnarea ca rezultat al consultărilor cu partidele politice și a afirmat că „în acest moment însă este clar că o soluție politică este cea care este potrivită”.
În aceeași declarație, Adrian Veștea a spus că își asumă responsabilitatea „într-un moment de criză politică”, că își dorește „un guvern politic” care să mențină România pe direcția „pro-occidentală” și că este deschis la discuții cu „formațiunile politice democratice pro-occidentale” din Parlament.
Eugen Tomac a declarat, la rândul său, că a pornit „cu încrederea că pot convinge” partidele democratice afiliate familiilor europene să îi acorde încrederea, dar că „nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor” și a anunțat că își depune mandatul.