Crin Antonescu a reluat, într-o intervenție televizată, criticile la adresa lui Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „un prim-ministru care a eșuat” și despre care a spus că ar fi trebuit să își depună mandatul. Fostul lider PNL a comentat, totodată, modul în care se reconfigurează majoritățile politice după căderea guvernului.
În reacția sa, Antonescu a legat criza politică de felul în care premierul demis a comunicat public, dar și de decizii și controverse din spațiul public, menționând în mod expres programul SAFE ca exemplu de subiect care ar fi generat întrebări la nivel public.
În paralel, Ilie Bolojan a susținut în declarații publice că anumite măsuri economice figurează în programul de guvernare și că ele vizează, între altele, listarea la bursă a unor pachete minoritare din companii de stat, statul urmând să rămână acționar majoritar.
Atacul lui Crin Antonescu la Ilie Bolojan și reproșurile despre criză
Crin Antonescu a afirmat că Ilie Bolojan „continuă să rămână la putere” și că, într-o apariție publică, „a vorbit ca singurul om care știe” și „ca singurul om care are planuri de guvernare”. Antonescu a adăugat că Bolojan „ignoră” faptul că este, în opinia sa, „un prim-ministru care a eșuat”.
Fostul lider PNL a detaliat criticile, susținând că Bolojan ar fi „eșuat în Parlament la acest vot”, ar fi „eșuat în parametri economici” și „n-a făcut, de fapt, nicio reformă majoră”.
Antonescu a spus, de asemenea, că Ilie Bolojan „trebuia să își depună mandatul de premier” după retragerea PSD de la guvernare și că moțiunea anunțată de PSD și AUR reprezintă, în opinia sa, „o acțiune normală”.
El a criticat și modul în care premierul a comunicat cu presa, afirmând că, în momente politice cruciale, refuzul de a răspunde întrebărilor echivalează cu „întoarcerea spatelui opiniei publice”.
SAFE și critica despre lipsa de răspunsuri publice
Antonescu a invocat existența unor „suspiciuni formulate” și „discuții enorme” legate de „mari decizii privind bugetul național”, menționând explicit „programul SAFE”, și a acuzat că premierul ar fi refuzat să răspundă la întrebări într-un astfel de moment.
Guvernul Bolojan a aprobat, printr-un memorandum, semnarea Acordului de împrumut din cadrul Instrumentului SAFE cu Comisia Europeană, în valoare de 16,68 miliarde euro, iar ulterior Acordul urmează să fie aprobat prin lege în Parlament.
Documentul prevede mecanismul de disponibilizare a sumelor în tranșe, pe baza îndeplinirii jaloanelor asociate, cu o perioadă de disponibilitate până la 31 decembrie 2030. Totodată, este prevăzută o prefinanțare de 15% după intrarea în vigoare a Acordului, prefinanțare care urmează a fi dedusă, procentual, din tranșele ulterioare până la compensarea integrală, conform prevederilor din acord.
Jocurile de majoritate și discuția despre consultări și AUR
Antonescu a ridicat întrebări despre calendarul consultărilor politice, spunând că nu înțelege de ce, după încheierea întâlnirii B9 miercuri seara, „trebuie să stăm până luni” pentru începerea consultărilor convocate de Cotroceni.
El l-a criticat pe președintele Nicușor Dan pentru poziționarea privind AUR, susținând că acesta ar fi declarat de la bun început că AUR ar fi exclus din orice majoritate sau guvern și întrebând „pe ce bază constituțională” ar fi făcut o asemenea excludere. Antonescu a afirmat că AUR are „o empatie imensă în rândul românilor”.
Fostul lider liberal a mai spus că, în contextul căutării unei majorități, „primii care i-au contactat pe reprezentanții” AUR, POT și SOS ar fi fost, în opinia sa, susținătorii lui Bolojan, într-un demers de a găsi o majoritate „fie și pasivă” care să-l mențină pe acesta prim-ministru.
Replica lui Ilie Bolojan despre reforme și companiile de stat
Ilie Bolojan a susținut că măsura vânzării unor pachete minoritare din companii de stat este prevăzută în programul de guvernare și a fost discutată în ultimele luni, reiterând că statul urma să rămână acționar majoritar și respingând ideea că ar pierde controlul asupra companiilor vizate.
În același set de declarații, premierul a vorbit despre risipă și despre interese deranjate de reforme, folosind metafora „șobolanilor care rod proviziile din cămară” și afirmând că „întotdeauna vom avea o zonă de vuvuzele politice”, dar că trebuie abordate „problemele de fond”.
După ședința conducerii PNL, Bolojan a reluat ideea că „trebuie să ținem lumina aprinsă” și a descris „situații inacceptabile” care, potrivit declarațiilor sale, fuseseră ținute într-o zonă în care „n-au fost vizibile”, invocând blocaje în domeniul energiei și probleme legate de managementul din companiile de stat.
Mesajul către liberali și deciziile luate „în alte birouri”
Într-un mesaj, Ilie Bolojan le-a reamintit liberalilor episodul din 2021 privind formarea alianței PNL–PSD, despre care a spus că a fost supus la vot în conducerea partidului, dar că „deciziile se luaseră în alte birouri” și forul de conducere „doar le formaliza”.
El a relatat și o ședință din 2026, în care, în calitate de președinte al PNL, a supus la vot „să nu mai facem coaliție” cu PSD și „intrarea în opoziție”, afirmând că 50 de colegi au votat pentru, nimeni împotrivă și 4 nu au votat, și că, de această dată, decizia ar fi fost luată „în biroul de conducere al PNL, nu în alte birouri”.
Prin acest mesaj, Bolojan a spus că PNL și-ar fi recăpătat „respectul de sine” și și-a exprimat convingerea că partidul „a ales drumul bun”.
