Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a reluat luni apelul pentru formarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline”, afirmând că prelungirea perioadei cu un executiv interimar poate aduce consecințe economice serioase pentru România.
În același timp, edilul a criticat public deciziile luate în interiorul PSD, susținând că acestea „nu sunt conforme cu realitatea” și acuzând partidul că a contribuit la blocajul politic.
Declarațiile au fost făcute la finalul ședinței Consiliului Local Buzău, în contextul în care desemnarea unui nou premier și obținerea unei majorități parlamentare rămân disputate.
Mesajul lui Toma se suprapune cu avertismente din zona guvernamentală interimară și cu argumente economice privind riscul creșterii costurilor de finanțare și al întârzierilor în implementarea unor investiții.
Apelul pentru un guvern cu puteri de pline și avertismentul privind ratingul
Constantin Toma a spus că „țara are nevoie de un Guvern care să ia decizii”, indicând ca reper apropiat evaluările agențiilor internaționale de rating din lunile iulie sau august. În formularea sa, un eventual scenariu în care România ar ajunge la categoria „junk” ar face „foarte dificil” procesul de finanțare.
Primarul a susținut că un guvern interimar nu poate răspunde adecvat provocărilor din această perioadă și că este necesar un executiv stabil, capabil inclusiv să adopte ordonanțe de urgență atunci când apar situații care impun intervenții rapide.
În ceea ce privește responsabilitatea politică, Toma a afirmat: „Oamenii au nevoie de un Guvern stabil, iar ei au răsturnat Guvernul din care făceau parte şi nu au pus nimic în loc. Nu sunt în stare să creeze stabilitate”.
Majoritatea parlamentară și ideea unui acord politic
Constantin Toma a afirmat că PSD nu deține singur o majoritate parlamentară și a invocat necesitatea unui acord politic, cu respectarea angajamentelor asumate. În acest context, a indicat un nivel de „aproximativ 25–26% împreună cu aliații” pentru PSD, argumentând că, în aceste condiții, o înțelegere devine obligatorie pentru funcționarea stabilă a guvernării.
Pe fondul disputei pentru formarea unei majorități, blocajul de pe scena politică a fost descris ca fiind legat de așteptarea desemnării unui nou premier, după retragerea primei nominalizări, Eugen Tomac, și respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri, Adrian Veștea.
În paralel, ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a declarat că este nevoie de un guvern „cu puteri depline”, invocând dificultăți concrete în adoptarea rapidă a actelor normative necesare în mai multe domenii, inclusiv pentru implementarea PNRR.
Cseke Attila a avertizat că unele investiții ar putea fi afectate dacă proiectele de acte normative nu sunt adoptate la timp și a dat exemplul unui proiect de care ar depinde „560 de milioane de euro” în investiții PNRR, în domeniile Dezvoltare și Educație, cu accent pe reabilitări de școli.
Dincolo de politică, argumentul economic
Într-o intervenție din aprilie, economistul Ionuț Dumitru, consilier al prim-ministrului, a avertizat că instabilitatea politică poate deraia reducerea deficitului și poate crește costurile de finanțare, insistând că „greșeala cea mai mare ar fi să facem pași înapoi” după eforturile de consolidare fiscală.
Acesta a indicat scăderea deficitului de la „peste 9% din PIB” la „7,9% din PIB conform standardelor europene” (și „7,6%” după metodologia națională) la finalul anului precedent, menționând o țintă de „6,2% din PIB” pentru anul în curs.
Tot el a legat miza economică și de absorbția fondurilor din PNRR, arătând că termenul limită menționat este august 2026 și că neîndeplinirea jaloanelor poate afecta capacitatea de a atrage banii, cu efecte inclusiv asupra deficitului, dacă sumele cheltuite nu sunt decontate.
Un fundal de tensiuni în PSD și disputa pentru premier
Poziționările publice ale lui Constantin Toma pe teme de stabilitate și guvernare vin după episoade anterioare de critică internă. La începutul lunii iunie, el și-a anunțat demisia din funcțiile de președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău, afirmând: „Nu mă mai regăsesc în aceste posturi”.
Atunci, Toma a explicat că decizia a venit după ce o parte importantă a consilierilor locali PSD au votat împotriva unor proiecte inițiate de el, iar ulterior a afirmat că ar fi demisionat din PSD dacă legislația nu ar fi prevăzut pierderea mandatului de primar în cazul părăsirii partidului.
În același timp, negocierile pentru majoritate și numirea unui premier au produs reacții ferme între partide. PSD a anunțat că nu îl va vota „sub nicio formă” pe Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de prim-ministru.
