Constantin Toma, primarul Buzăului, a precizat luni, 2 noiembrie 2026, că digitalizarea administrației trebuie precedată de reducerea risipei. După afirmația inițială că digitalizarea nu va salva România, el și-a explicat critica prin exemplul unui certificat de urbanism care ar trece pe la 16 semnatari.
Primarul a vorbit la evenimentul „Orașul meu – acasă și la birou”, ediția a V-a, organizat de News.ro. În precizarea ulterioară, a susținut că Buzăul este unul dintre cele mai digitalizate orașe din România, dar că introducerea tehnologiei trebuie însoțită de schimbări în funcționarea administrației.
„Eu am vrut să spun că înainte să faci digitalizare trebuie să îndepărtezi risipa din sistem, pentru că dacă faci numai digitalizare e prăpăd.”
Ce se schimbă dacă aprobările rămân aceleași
Pentru certificatul de urbanism, Toma a presupus că „probabil” la majoritatea primăriilor sunt implicate 16 persoane, inclusiv primarul, care trebuie să dea un aviz. A întrebat ce rezolvă digitalizarea dacă fiecare dintre acești oameni primește un calculator pentru a aplica semnătura electronică.
În scenariul său, cererea ar urma același traseu și ar depinde de aceleași aprobări. Instrumentul de lucru s-ar schimba, însă etapele administrative ar rămâne. De aici, argumentul primarului că informatizarea trebuie precedată de eliminarea procedurilor și cheltuielilor pe care le consideră inutile.
Toma a extins critica la unele administrații rurale, unde susține că introducerea tehnologiei a păstrat „armate de oameni”. În aceeași intervenție, a cerut reformarea sectorului bugetar și a criticat împrumuturile scumpe pentru finanțarea cheltuielilor statului. În viziunea sa, economiile obținute prin reorganizare trebuie să însoțească investițiile în tehnologie.
Reorganizarea Poliției Locale și motivele anulării în instanță
Ca exemplu al dificultăților întâmpinate la reducerea personalului, primarul a invocat disputa privind Poliția Locală din Buzău. Potrivit lui Toma, dintr-un efectiv de aproximativ 500 de persoane a încercat să elimine 323 de posturi, considerate de el în plus. A spus că hotărârea Consiliului Local a fost suspendată în a 29-a zi de preaviz și că litigiul continuă.
Tribunalul Buzău a anulat reorganizarea din 2016 prin sentința nr. 82 din 26 ianuarie 2026, pronunțată în primă instanță în dosarul 2933/114/2016. Hotărârea privește actul Consiliului Local nr. 193 din 18 octombrie 2016 și anexele sale. Sentința prevedea drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Tribunalul a constatat că la dosar nu existau documente, studii sau analize financiare care să demonstreze că desființarea posturilor ar fi îmbunătățit serviciile oferite locuitorilor ori ar fi dus la economisirea și folosirea mai eficientă a banilor publici. Administrația nu justificase concret amploarea reducerii și efectele asupra serviciilor.
În proces, municipalitatea susținuse că activitățile de pază urmau să fie preluate de firme private sau de paznici angajați de școli, iar costurile aveau să fie cunoscute după licitații. Instanța a reținut însă lipsa unei analize care să susțină avantajele economice și îmbunătățirea serviciilor invocate.
Tribunalul a mai arătat că motivele reorganizării trebuiau să rezulte din hotărâre și din documentele care au precedat adoptarea ei. Justificarea nu putea fi completată ulterior prin apărările formulate în proces. Motivarea trebuia să le permită angajaților afectați să înțeleagă temeiurile măsurii și instanței să îi verifice legalitatea.
Prin aceeași sentință, municipiul Buzău, primarul Constantin Toma și Consiliul Local au fost obligați în solidar la plata unor daune morale de câte 2.500 de lei pentru beneficiarii enumerați în dispozitiv. Unele cereri de despăgubire au fost respinse.
La justificarea daunelor, instanța a luat în considerare prezentarea în presa locală a angajaților drept persoane care consumă nejustificat bani publici, stresul procesului și teama pierderii locului de muncă, inclusiv efectele asupra familiilor acestora.