Deputatul PNL Alexandru Muraru a cerut miercuri, 21 octombrie 2026, conducerii Serviciului Român de Informații (SRI) să explice cine a autorizat comunicatul prin care instituția l-a criticat pe Ludovic Orban și ce interes instituțional a urmărit. Cătălin Drulă, de la USR, a calificat intervenția drept intimidare și a cerut înlăturarea generalului Ionescu, invocând necesitatea supravegherii civile a serviciului.
Muraru contestă trecerea de la dezmințire la disputa politică
În declarația publicată pe Facebook, Muraru numește reacția la afirmațiile fostului premier un „atac disproporționat”. Deputatul își invocă experiența de patru ani în comisia parlamentară de control al SRI și spune că în prezent conduce comisia de control a unui alt serviciu de informații. El cere explicații atât despre decizia de a publica mesajul, cât și despre evaluarea efectelor acestuia:
„Conducerea SRI trebuie să explice cine a autorizat acest mesaj, care a fost rațiunea sa instituțională și dacă au fost evaluate consecințele asupra percepției publice privind neutralitatea Serviciului.”
Muraru distinge între dreptul instituției de a clarifica informații despre propria activitate și participarea la o dispută politică. El contestă folosirea calificativului „suburban”, interpretarea motivelor declarațiilor unui politician și referirea la lipsa asumării deciziilor politice. În opinia sa, asemenea aprecieri depășesc o clarificare factuală și riscă să afecteze încrederea publicului în neutralitatea serviciului.
Deputatul separă explicit această critică de acuzațiile formulate de Orban: „Nu discut aici dacă afirmațiile lui Ludovic Orban sunt adevărate sau false”. Acestea pot fi verificate, contestate și combătute prin argumente și mijloace legale, spune el; reproșul său privește comportamentul public al instituției.
Argumentul lui Muraru este că accesul la informații sensibile și instrumentele de putere de care dispune un serviciu de informații impun reținere și proporționalitate în comunicare. „Cu cât o instituție dispune de mai multă putere, cu atât obligația sa de autocontrol trebuie să fie mai mare”, afirmă deputatul.
El susține că serviciile trebuie să accepte controlul democratic, inclusiv întrebările incomode și criticile publice, iar o critică neîntemeiată nu justifică automat o reacție instituțională agresivă. Muraru avertizează și asupra efectelor pentru angajații SRI: o asemenea polemică poate afecta reputația profesioniștilor care lucrează în instituție și îi poate asocia unor dispute politice.
Drulă cere demiterea generalului Ionescu și supraveghere civilă
Cătălin Drulă a criticat, tot pe rețelele sociale, ceea ce consideră a fi „amenințările abia voalate” din comunicat. El descrie mesajul drept expresia unor „reflexe anti-democratice” ale conducerii SRI și îl califică drept o intervenție de intimidare.
„Dacă țara noastră ar avea un lider care prețuiește libertatea de exprimare și valorile democrației liberale, mâine ar trebui să-l dea afară pe generalul Ionescu pentru această mișcare de intimidare, demnă de regimurile iliberale”, a scris Drulă.
Solicitarea sa privește și supravegherea serviciului de către autorități civile: „O democrație nu poate funcționa cu servicii scăpate de sub control, fără supraveghere civilă”. Drulă pune astfel în discuție responsabilitatea conducerii pentru comunicat și controlul exercitat asupra instituției.
Ce spusese Orban și cum își justificase SRI răspunsul
Disputa a pornit de la declarațiile făcute de Ludovic Orban la TVR, în seara de 20 octombrie. Fostul premier a susținut că președintele Nicușor Dan urmărește sprijinul PSD pentru un al doilea mandat, oferindu-le social-democraților guvernarea. În acest context, Orban a avansat presupunerea că serviciile i-ar fi garantat președintelui respectarea unor înțelegeri de către PSD, precizând: „Asta cred eu”.
Întrebat de jurnalista Dana Chera la ce servicii se referă, Orban a indicat SRI și Serviciul de Protecție și Pază (SPP). El a contestat și legalitatea conducerii interimare a SRI, acuzându-l pe cel numit de el „necunoscutul domn Ionescu” că ar conduce serviciul „pe șestache, ilegal”.
În comunicatul din aceeași seară, SRI a respins implicarea în înțelegeri politice și a afirmat că își desfășoară activitatea exclusiv în limitele Constituției și ale legii. Instituția a susținut și legalitatea interimatului, precizând că identitatea persoanei care asigură conducerea este publică.
SRI și-a motivat reacția prin repetarea unor acuzații pe care le consideră nefondate și prin limbajul folosit la adresa serviciului și a conducerii. Instituția a calificat lansarea acuzațiilor drept regretabilă și iresponsabilă și a susținut că atribuirea succesului sau insuccesului politic serviciului poate exprima lipsa asumării unor decizii politice ori instituționale. Aceste aprecieri au atras criticile lui Muraru și Drulă în ziua următoare.
Cum este prevăzut controlul parlamentar asupra SRI
Pentru controlul civil al activității SRI există o comisie comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului, potrivit prezentării oficiale a mecanismelor de control democratic. Comisia este însărcinată cu exercitarea controlului parlamentar asupra serviciului.
Directorul SRI prezintă Parlamentului rapoarte despre activitatea instituției anual sau atunci când Parlamentul hotărăște, conform aceleiași prezentări oficiale. Numirea directorului revine Parlamentului, la propunerea președintelui României.