Claudiu Manda, secretar general al PSD, a reacționat joi, 3 septembrie, cu un mesaj la adresa USR, afirmând că România nu trebuie să „plătească” pentru funcția niciunui reprezentant al formațiunii.
În aceeași intervenție, Manda a susținut că România nu este „scutul” USR și a legat disputa de demersuri pe care PSD le atribuie USR la nivel european, în legătură cu situația primarului Dominic Fritz.
De cealaltă parte, USR a respins ideea că ar fi inițiat solicitarea către instituțiile europene, prin declarația purtătorului de cuvânt Christian Seidler, care a spus că solicitarea a fost făcută de grupul Verzilor.
Pe fond, schimbul de replici are loc în contextul controversei privind Legea integrității și așa-numitul „amendament Fritz”, subiect pentru care Comisia Europeană a cerut României clarificări oficiale.
Ce a spus Claudiu Manda despre USR și „funcția unui singur om”
Într-o postare pe Facebook, Claudiu Manda a afirmat că USR ar fi dispus să „pună România la plată” pentru a salva „funcția unui singur om”, formulând acuzații de ipocrizie și „trădare a românilor”.
„Pentru ai lor niciun preţ nu pare prea mare cât timp îl plăteşte altcineva. Dar una este să-ţi calci în picioare principiile ca să-ţi salvezi preşedintele şi alta este să fii dispus să pui România la plată pentru asta”, a scris Manda.
În același mesaj, liderul PSD a declarat că USR ar trebui să înceteze să creadă că România „este o colonie pe care o conduc ei” „prin oamenii lor de afară”.
Manda a invocat și rezultatul alegerilor parlamentare, menționând un procent de 12% pentru USR, și a reluat ideea unei delimitări politice între PSD și USR: „România nu este scutul USR. Și România nu trebuie să plătească pentru funcția niciunui om din USR”.
Disputa despre demersuri la nivel european și reacția USR
În relatarea disputei, PSD acuză USR că ar încerca să determine instituțiile europene să intervină în cazul lui Dominic Fritz și leagă aceste demersuri de tema sancțiunilor în cazul unui conflict de interese.
Social-democrații au calificat demersurile la nivel european drept „un act iresponsabil de trădare națională”.
În replică, purtătorul de cuvânt al USR, Christian Seidler, a declarat că solicitarea a fost făcută de grupul Verzilor.
Separat, contextul politic intern include anunțul USR privind depunerea în Parlament a unui „proiect-soluție” pentru reforma Agenției Naționale de Integritate, proiect care, susține formațiunea, nu va cuprinde prevederile amendamentului PSD. Oana Țoiu, ministră interimară a Afacerilor Externe din partea USR, a afirmat că „Parlamentul încă mai are timp să voteze” proiectul propus de formațiune.
Contextul Legii integrității și solicitarea Comisiei Europene
În paralel cu disputa politică, Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate privind noua Lege a integrității, cu accent pe „amendamentul Fritz”.
Scrisoarea a fost transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar Comisia a acordat un termen de două săptămâni pentru răspuns.
Preocuparea Comisiei vizează impactul noii dispoziții asupra aleșilor locali și demnitarilor, în condițiile în care textul normativ prevede încetarea de drept a mandatelor la o lună de la promulgare pentru persoanele vizate de decizii anterioare de incompatibilitate sau conflict de interese.
În aceeași prezentare, Comisia a solicitat clarificări privind neretroactivitatea, proporționalitatea, securitatea juridică, principiul ne bis in idem și existența unor căi reale de atac împotriva pierderii mandatului, precum și date privind numărul total al aleșilor afectați.