Călin Georgescu, la Târgul de la Călugăreni: „Suntem neam de voievozi, nu neam de slugi”

De3 min de citit

Călin Georgescu s-a întâlnit duminică, 26 iulie 2026, cu susținătorii săi la Târgul de la Călugăreni, în județul Giurgiu, unde a transmis mesaje politice cu accent pe credință, agricultură și critici la adresa clasei politice.

Prezența sa fusese anunțată anterior printr-o postare pe Facebook, în care indica ora 7:30 și spunea că merge „pentru a le strânge mâna celor care ne hrănesc”. În același mesaj, el afirma că, în opinia sa, ideal ar fi ca târgurile să se țină sâmbăta, iar duminica să fie dedicată familiei și participării la Sfânta Liturghie.

La eveniment au fost prezenți susținători care au scandat lozinci precum „Călin Georgescu este președinte”, „Nu ne vindem, nu cedăm!” și „Libertate, libertate”. Printre participanți s-au aflat și membri sau simpatizanți ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), unii purtând steaguri tricolore și mesaje de susținere.

Discursul de la Călugăreni și referințele istorice

De pe scena târgului, Georgescu a invocat istoria locului, amintind bătălia de la Călugăreni din 1595 și figura lui Mihai Viteazul. În discurs, a legat tema credinței de ideea de rezistență și demnitate națională, referindu-se la un „imperiu” descris drept „cel mai mare la acea vreme”.

În timpul intervenției, Georgescu a rostit unul dintre mesajele repetate în ziua evenimentului: „Suntem neam de voievozi, nu neam de slugi. România noastră nu este de vânzare. Pământul nostru nu este de vânzare. Sufletul nostru nu este de vânzare. Nu ne vindem”.

Tot în aceeași intervenție, el a afirmat că strămoșii „ne privesc acum din ceruri și ne întreabă «ce faceți voi?»” și a prezentat întâlnirea de la Călugăreni drept o ocazie de întărire a solidarității în jurul credinței: „toți cu Dumnezeu”.

Miza agricolă și lista de măsuri invocate

Un nucleu central al discursului a fost dedicat agricultorilor și micilor producători. Georgescu i-a îndemnat pe cei prezenți: „Să rămâneți stăpâni pe munca voastră. Cei care lucrați pământul, sunteți rădăcina vie a acestui neam”.

El a afirmat că agricultorii sunt afectați de taxe și impozite pe care le-a caracterizat drept nejustificate și a folosit expresia „regim neofanariot” pentru a descrie presiunile economice pe care le percepe.

În același context, Georgescu a cerut „Respect pentru micii producători!” și a enumerat măsuri pe care le consideră necesare: taxe foarte mici sau inexistente, subvenții consistente plătite la timp, piețe țărănești deschise în toată țara, apă și energie accesibilă, depozite și centre pentru colectare și procesare în fiecare județ.

El a mai spus că statul ar trebui să cumpere recoltele și produsele agricole „la prețuri corecte” și că „hrana românească” ar trebui să ajungă în școli, spitale, cămine de bătrâni, orfelinate și în armată.

Credința ca argument politic și apelul la schimbare

Georgescu a legat politicile propuse de o viziune declarată „bazată pe valori creștine”, susținând că, într-un astfel de cadru, micii producători „nu ar fi umiliți, batjocoriți și chiar pedepsiți, ci ar fi respectați”.

La finalul discursului, el a afirmat: „Puterea adevărată este în Dumnezeu” și că aceasta se află „în poporul român”, pe care l-a descris drept „drept credincios, trezit în conștiință și neînfricat”. A criticat politicienii aflați la putere, pe care i-a acuzat că, „în 36 de ani”, au demonstrat neputință și rea‑credință, încheind cu îndemnul la rugăciune și cu formule religioase: „Sus inimile! Nu există Înviere fără cruce. România va renaște. Mare este numele Sfintei Treimi!”

Înaintea vizitei de la Călugăreni, Georgescu afirmase, într-o postare pe Facebook, că „ideal ar fi” ca sâmbăta să fie pentru târguri, iar duminica pentru Dumnezeu și pentru familie.

În ultimele săptămâni, Călin Georgescu a mai participat la târguri tradiționale din țară, inclusiv la Domnești (județul Argeș) și Izbiceni (județul Olt), unde a fost întâmpinat de susținători și a ținut discursuri cu teme similare despre rolul agricultorilor și al satului românesc.