Premierul interimar Ilie Bolojan spune că viitorul guvern va trebui să eșaloneze restanțele salariale ale magistraților, deoarece România nu poate achita imediat asemenea sume. Declarația făcută duminică, 18 octombrie 2026, la B1 TV vine după hotărârea definitivă prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au rămas obligați să asigure fondurile pentru plata unor drepturi restante.
„Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume, pentru că țara asta nu are acești bani”, a afirmat Bolojan. El a prezentat plata în tranșe drept o sarcină pentru viitorul cabinet, fără să anunțe un calendar.
Bolojan a invocat și limitele Guvernului interimar pe care îl conduce. Potrivit explicației sale, cabinetul nu are posibilitatea legală să facă rectificări bugetare, ceea ce îi restrânge capacitatea de a muta fonduri pentru aceste plăți.
Ce reprezintă cele 4,8 miliarde de lei și celelalte sume invocate
4,8 miliarde de lei este estimarea indicată de Bolojan pentru drepturile salariale restante ale judecătorilor scadente în 2026, aflate în centrul litigiului soluționat definitiv la 15 octombrie. Suma privește obligațiile ajunse la plată în acest an, pentru drepturi recunoscute anterior.
Premierul interimar a descris și obligații mai ample, folosind date despre care a spus că au fost prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern din săptămâna încheiată. Potrivit lui, aproximativ 10 miliarde de lei reprezintă drepturi salariale pentru care există deja sentințe, dar pentru care nu au fost declanșate proceduri de executare.
Alte două miliarde de lei reprezintă penalități de întârziere solicitate, conform aceleiași prezentări a lui Bolojan. Relația de suprapunere dintre aceste valori și cele 4,8 miliarde scadente în 2026 nu este stabilită în declarație, astfel că sumele nu pot fi adunate pentru a obține o datorie totală.
Bolojan a invocat peste 20.000 de procese pe teme de drepturi salariale. El a calificat drept „imorală” generarea a mii de asemenea litigii și a criticat judecarea lor de către instanțe care, potrivit afirmațiilor sale, au la rândul lor procese similare în alte instanțe.
Ce a rămas definitiv în instanță
La 15 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins recursurile Guvernului și Ministerului Finanțelor și a menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai. Aceasta obliga autoritățile să asigure integral fondurile pentru drepturile salariale restante scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară. Hotărârea menținută prevedea punerea în executare în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă.
ÎCCJ a solicitat fondurile în calitate de ordonator principal de credite al instanțelor judecătorești, adică instituția responsabilă de bugetul acestora. Demersul privește obligațiile restante față de personalul instanțelor, o categorie mai largă decât cea a magistraților. Pentru cei care au de primit banii, miza este executarea unor drepturi deja recunoscute prin hotărâri judecătorești.
În comunicatul din 15 octombrie, instituția a arătat că obligațiile de plată fuseseră recunoscute inclusiv prin acte normative adoptate de Guvern pentru eșalonarea lor. „Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia”, a transmis ÎCCJ. Instituția, parte în litigiu, susține că disciplina și prioritățile bugetare nu pot justifica neexecutarea obligațiilor legale.
Ce variante de stingere a datoriei au fost discutate
În conferința de presă din 15 octombrie, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a enumerat ca posibilități plata efectivă sau emiterea unor titluri de valoare cu scadență ulterioară. În această a doua variantă, sumele ar urma să fie achitate la o dată viitoare. Alistar a prezentat opțiuni, fără să anunțe un mecanism adoptat.
Alegerea modalității de stingere a datoriei revine Executivului, a spus purtătorul de cuvânt. „Esențial este ca hotărârea judecătorească să fie respectată”, a declarat el.
Pentru a preveni alte litigii, Bolojan a cerut, în intervenția de duminică, adoptarea cât mai rapidă a legii salarizării unitare. Liderul PNL susține că noile grile și condiții de salarizare ar opri procese de acest tip.