Fostul premier Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, 24 octombrie, că eventualele comasări de localități trebuie să protejeze identitatea locală, etnică și confesională a comunităților. După ședința Biroului Politic Județean al PNL Covasna, el a susținut că reforma administrației trebuie să reducă cheltuielile și să păstreze calitatea serviciilor oferite cetățenilor, ținând cont de temerile oamenilor privind pierderea identității.
Bolojan propune mai întâi evaluarea funcționării administrației după schimbările legislative recente și corelarea legislației cu realitatea demografică. Poziția sa vine după ce ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat pe 21 octombrie programul „START Reforma Administrativă”, pentru pregătirea asocierii și comasării voluntare a localităților.
De ce a invocat comunitățile din Bihor și Covasna
Bolojan consideră că fuziunile voluntare pot fi o soluție, dar dificultățile lor depășesc calculul cheltuielilor. „Rezistența la astfel de fuziuni este dată de aspectele identitare, de care trebuie să se aibă grijă”, a spus fostul premier.
El a dat exemplul unei comunități maghiare din Bihor care, dacă ar fuziona cu una majoritar românească, ar putea simți că își pierde identitatea. În Covasna, a continuat acesta, aceeași sensibilitate ar putea apărea în sens invers, pentru o comunitate românească.
Invocând experiența sa de fost primar și fost președinte de consiliu județean, Bolojan a spus că a încurajat comunitățile etnice și confesionale să își păstreze identitatea și tradițiile. El a susținut că această preocupare trebuie păstrată și în pregătirea schimbărilor administrative.
Evaluarea noilor reguli și problema populației localităților
Înaintea unor noi schimbări, fostul premier propune o perioadă de evaluare a administrației după măsurile de reducere a cheltuielilor adoptate în timpul mandatului său. Potrivit lui Bolojan, acestea au însemnat reducerea a 13.000 de posturi din administrație.
„Acum ar trebui să stăm o perioadă de timp și să vedem cum funcționează administrația în noile condiții, după noile legi”, a afirmat el. Bolojan susține că reformele administrative trebuie făcute la începutul unui mandat, când există legitimitate politică și timp pentru pregătirea lor.
O altă problemă pe care o ridică este diferența dintre populația localităților și cerințele legislației. El a afirmat că mai multe sute de localități au sub 1.500 de locuitori, iar zeci de orașe și municipii au populații sub pragurile prevăzute de lege. În opinia sa, legislația trebuie mai întâi corelată cu realitatea demografică, apoi pot fi analizate eventuale comasări, dacă aceasta este direcția aleasă.
Bolojan a criticat menținerea discrepanței dintre lege și situația din teren. Totodată, a reafirmat sprijinul pentru descentralizare, despre care spune că permite rezolvarea problemelor mai aproape de cetățeni și poate face cunoscute administrațiile performante. Aceasta „nu este o soluție magică”, a precizat el.
Ce propune START pentru comunitățile care aleg să se unească
Programul START, prezentat de Alexandru Stoica la preluarea mandatului de ministru al Dezvoltării, urmărește crearea cadrului legislativ pentru asocierea sau comasarea voluntară a localităților. Alegerea ar urma să fie făcută democratic, la nivelul comunităților.
La audierile parlamentare dinaintea preluării mandatului, Stoica propusese ca prima etapă a discuțiilor să privească unitățile administrativ-teritoriale cu până la 1.500 de locuitori. El a prezentat facilitățile fiscale, inclusiv scutirile de taxe și impozite, și investițiile drept posibile stimulente pentru comunitățile care aleg comasarea.
Ministrul a semnat și ordinul de constituire a grupului de lucru pentru START, potrivit Libertatea, care a consultat documentul și a relatat despre el pe 23 octombrie. Grupul de la Ministerul Dezvoltării este condus de ministru, iar ordinul prevede și subgrupuri județene din care să facă parte președintele consiliului județean, prefectul și președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România.
În anunțul din 21 octombrie, Stoica a promis comunităților care decid să se unească administrativ sprijin suplimentar pentru investiții, pe o perioadă determinată, și păstrarea punctelor locale de servicii. Aceste puncte ar permite oferirea în continuare a serviciilor la nivel local.
Separat de fuziunea administrativă, ministrul a anunțat susținerea primăriilor mici care aleg să folosească împreună specialiști și servicii. Scopul declarat este ca acestea să poată pregăti proiecte de investiții și să rezolve mai repede cererile oamenilor, prin colaborarea între administrații.