Ilie Bolojan, președintele PNL și fost premier, a reproșat vineri, 6 noiembrie 2026, actualei guvernări că a criticat majorările de taxe făcute de cabinetul său fără să le anuleze. În fața liberalilor buzoieni, el a invocat și Legea salarizării: a susținut că adoptarea ei în vară ar fi adus României 770 de milioane de euro de la Uniunea Europeană și i-a acuzat de inconsecvență pe cei care o prezintă acum drept prioritate.
Referindu-se la taxa pe valoarea adăugată (TVA), Bolojan a întrebat: „Știți creșterea de TVA? A fost criticată în permanență. Acum e un guvern care a spus că ce-am făcut eu nu a fost bine. Ați văzut cumva că reduc TVA-ul?”.
În privința impozitelor pe proprietate, fostul premier a îndreptat discuția spre deciziile pentru 2027. El a spus că la sfârșitul acestui an se va vedea dacă acestea vor fi reduse și a susținut că menținerea lor ar contrazice criticile formulate împotriva majorărilor.
PSD își exprimase anterior poziția asupra impozitării locuințelor la valoarea de piață. Într-un comunicat din 23 octombrie 2026, partidul anunța că nu susține această schimbare, despre care afirma că fusese prevăzută de Guvernul Bolojan pentru 1 ianuarie 2027. Social-democrații invocau protejarea persoanelor vulnerabile și a clasei de mijloc. Poziția lor privea baza de calcul a impozitelor viitoare, în timp ce Bolojan cerea reducerea celor deja majorate.
Ce schimbare salarială susține Bolojan și ce bani europeni invocă
În cazul salarizării din sectorul public, Bolojan i-a criticat pe politicienii care, potrivit lui, nu au susținut adoptarea legii în vară, dar spun acum că votarea ei reprezintă o prioritate până la sfârșitul anului.
„Dacă o votam, încasam 770 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. N-au votat-o. (…) Am pierdut banii”, a afirmat el. Bolojan a întrebat apoi când au mințit cei care susțin acum adoptarea legii: în vară sau în prezent.
Pentru angajații din sectorul public, mecanismul descris de fostul premier ar însemna creșteri distribuite diferit în funcție de nivelul salariului: cele mult mai mari nu ar mai crește, iar cele mici ar beneficia de majorări mai consistente. Argumentul său este că simpla indexare procentuală mărește diferențele în lei: același procent adaugă o sumă mai mare unui salariu ridicat decât unuia mic.
Disputa privind Legea salarizării exista deja în vară. Într-un comunicat din 26 august 2026, PSD îi considera responsabili pentru eșec pe Bolojan, Dragoș Pîslaru și PNL. Partidul îi acuza că au ținut proiectul secret, nu au făcut consultări și nu au căutat un consens cu sindicatele. Social-democrații susțineau că ultima variantă era nesustenabilă social și financiar și că fusese respinsă inclusiv de reprezentanții Comisiei Europene.
Tot atunci, Bolojan respingea acuzația privind lipsa consultărilor. El afirma că avuseseră loc discuții politice și sindicale și că trei proiecte fuseseră trimise echipei tehnice a Comisiei Europene. Potrivit explicației sale din august, ultima variantă fusese considerată conformă cu cerința asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), spre deosebire de cele anterioare.
Bolojan mai spunea că analizase depunerea unui proiect de către PNL, dar că lipsa unui acord politic crea riscul unor modificări în Parlament care să ridice cheltuielile salariale peste posibilitățile bugetului.
De ce respinge o nouă guvernare cu PSD
La Buzău, Bolojan a legat refuzul unei noi guvernări alături de PSD de felul în care funcționase colaborarea. El a acuzat PSD că nu a respectat înțelegerile și că a încercat să blocheze ori să întârzie reformele atunci când acestea i-au afectat interesele. „Când n-am mai permis furturile și risipa, au dat jos Guvernul”, a susținut fostul premier.
Pentru a descrie relația de lucru, liderul liberal a invocat întâlniri stabilite și neonorate, fără un telefon de anunț: „Fixezi că te vezi la ora șase și ei nu vin nici la opt, dar nu sună să te anunțe și după aceea te trezești cu anunțul la televizor. Cum să faci treabă?”.
În evaluarea sa, o nouă alianță ar fi însemnat repetarea experienței din 2023–2024. Bolojan a amintit și sloganul „PNL și PSD, aceeași mizerie”, spunând că nu dorește ca partidul să mai ajungă în acea situație.
Separat, Bolojan a explicat votul PNL pentru instalarea actualului Guvern prin nevoia de a asigura finanțarea unor ministere despre care a spus că rămăseseră fără bani, inclusiv pentru urgențe. A invocat riscul ca unitățile de primiri urgențe din Focșani sau Buzău să nu mai poată primi pacienți și a afirmat că „țara asta este pe primul loc”.