Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu contestă programul de guvernare pentru 2026–2028 propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. El susține că documentul nu explică suficient finanțarea și calendarul măsurilor și cere alegeri anticipate. Una dintre obiecțiile sale, privind lipsa Republicii Moldova din capitolul despre orientarea externă, este contrazisă de textul programului: țara apare explicit în două dintre măsurile acelui capitol.
Programul depus sâmbătă, 26 septembrie, la Parlament, împreună cu lista miniștrilor, cuprinde 28 de capitole și 372 de măsuri. Este propunerea pe baza căreia Mureșan încearcă să obțină votul de învestitură; prevederile sale nu sunt, prin simpla depunere, decizii deja aplicate. Disputa privește atât conținutul promisiunilor, cât și majoritatea care ar urma să le susțină.
Ce reproșează AUR și ce prevede programul
Avrămescu spune că programul seamănă cu o „declarație de intenție” și că nu reprezintă schimbarea de direcție cerută după fostul guvern Bolojan. În opinia sa, PNL, USR și UDMR prezintă continuarea colaborării lor drept soluție, fără să răspundă suficient la întrebările despre finanțarea reformelor, termenele de implementare și rezultatele care ar putea fi măsurate.
Textul conține însă și angajamente cu cifre sau date precise. În primul capitol propune reducerea numărului de parlamentari cu 13%, pe baza recensământului din 2021, și limitarea la trei a secretarilor de stat din fiecare minister. Pentru companiile din subordinea administrației centrale, programul cere o decizie motivată public asupra viitorului fiecăreia în cel mult 12 luni.
Există și măsuri condiționate, pentru care data înscrisă în program nu înseamnă aplicare automată. Așa-numitul dividend al reformei ar începe la 1 iulie 2027 numai dacă este atinsă ținta de deficit pentru 2026: jumătate din economiile certificate și din veniturile suplimentare din colectare ar merge către reducerea taxării muncii, iar restul către reducerea deficitului. Suma ar urma să fie stabilită anual prin buget. Aceste exemple arată că nu lipsesc toate termenele și țintele, dar nu tranșează întrebarea AUR despre cât de bine sunt fundamentate finanțarea și rezultatele întregului program.
Republica Moldova, menționată în capitolul contestat
Avrămescu critică în special capitolul „România pro-europeană și transatlantică”. El consideră că titlul descrie o orientare deja cunoscută, fără să arate suficient ce urmărește România în UE, NATO, la Marea Neagră și în relația cu Statele Unite. Deputatul afirmă și că Republica Moldova nu este menționată distinct în acest capitol.
Documentul o numește totuși în două măsuri ale capitolului 15. Punctul 15.4 propune coordonarea cu Ucraina și Republica Moldova pentru infrastructura de transport, energie și date legată de mobilitatea militară pe flancul estic. Punctul 15.5 înscrie între priorități deschiderea, în 2026, a tuturor grupurilor de capitole de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE. Acesta este un obiectiv politic al programului, nu o decizie pe care Bucureștiul o poate lua singur pentru Uniunea Europeană.
Același capitol fixează ca țintă un acord politic privind bugetul multianual al UE până la sfârșitul lui 2026 și propune ca un centru european de securitate maritimă la Marea Neagră să devină operațional la Constanța în 2027. Aceste termene nu dovedesc că propunerile sunt realizabile, dar afirmația privind absența Republicii Moldova din capitol nu corespunde documentului.
Deputatul AUR se opune și propunerii de a o păstra pe Oana Țoiu la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, susținând că nu are competența necesară. Este evaluarea sa politică; în reacția relatată nu sunt prezentate exemple concrete care să o probeze. Țoiu figurează pe lista miniștrilor propuși și are audierea programată pentru marți, 29 septembrie.
Audieri și vot programate în Parlament
În locul formulei de guvernare propuse, AUR cere alegeri anticipate. Calendarul parlamentar anunțat după depunerea programului prevede audierea miniștrilor pe 28 și 29 septembrie, apoi votul de învestitură în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pe 30 septembrie, de la ora 13:00. Avizele comisiilor de specialitate sunt consultative. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi; până la acel vot, componența și programul cabinetului rămân propuneri.