Sari la conținut

AUR cere documentele care ar susține avertismentul lui Nicușor Dan despre retrogradarea ratingului

Nicușor Dan la pupitrul prezidențial, cu două microfoane și drapelele României și Uniunii Europene în fundal.
Nicușor Dan
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) i-a cerut marți seară, 10 noiembrie 2026, președintelui Nicușor Dan documentele agențiilor de rating care ar susține avertismentul său împotriva participării partidului la guvernare. Formațiunea a contestat scenariul economic prezentat la Cotroceni și a atribuit dezechilibrele existente partidelor care au condus țara.

La prima conferință de presă după învestirea Guvernului Luca Niculescu, Dan a explicat că a exclus AUR din cauza riscurilor pe care le vede pentru finanțarea statului și pentru relațiile cu partenerii de securitate. „AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară”, a susținut președintele. El a legat și respingerea alegerilor anticipate de păstrarea încrederii celor care împrumută România.

În comunicatul publicat în aceeași seară, AUR a cerut să vadă unde au identificat Fitch, Standard & Poor’s sau Moody’s partidul drept un pericol pentru finanțele publice. Formațiunea susține că avertismentele agențiilor privesc deficitul, datoria și instabilitatea politică acumulate sub guvernările acceptate de Dan.

AUR a subliniat că nu a guvernat și l-a acuzat pe președinte că tratează opțiunea politică a milioane de alegători drept o amenințare. Partidul a contestat și justificarea respingerii anticipatelor, susținând că instabilitatea politică prelungită a fost ea însăși un motiv de îngrijorare pentru agențiile de rating.

De la încrederea creditorilor la costurile pentru populație și firme

Argumentul economic al lui Dan pornește de la încrederea investitorilor în capacitatea statului de a-și respecta obligațiile. Ratingul de țară este evaluarea riscului de credit al statului, folosită de cei care decid dacă îl împrumută și în ce condiții. Președintele a susținut că România are prea puțin spațiu pentru a suporta dobânzi mai mari în timp ce trebuie să își reducă deficitul bugetar.

Dan a descris un scenariu în care o retrogradare ar obliga anumite fonduri de investiții și de pensii să se retragă, iar statul ar trebui să găsească alți finanțatori, la costuri mai mari. Dacă aceștia nu ar fi suficienți, a evocat posibilitatea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, însoțit de condiții mai dure pentru reducerea deficitului.

Pentru populație și firme, consecințele anticipate de președinte ar fi presiunea pentru reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv a celor cu salariile și pensiile, și scumpirea creditării. Dan a avertizat că firmele care suportă deja cu dificultate costurile împrumuturilor ar fi vulnerabile la o nouă creștere a dobânzilor.

El a susținut că toate cele trei mari agenții de rating consideră o posibilă venire a AUR la putere un motiv de scădere a calificativului. În privința partidului, a invocat lipsa unui plan financiar sustenabil, care să le arate creditorilor direcția guvernării, și a anticipat conflicte instituționale care ar afecta stabilitatea administrației.

Președintele a legat și declarațiile ostile băncilor, investitorilor străini și unor state partenere de riscul pierderii investițiilor. A dat exemplul ipotetic al unei firme franceze care ar cere consultanță înainte de a investi în România: retorica împotriva Franței ar putea determina consultantul să recomande o altă destinație, în evaluarea sa.

De ce i-a invocat pe Georgescu și partenerii de securitate

Dan a extins argumentul despre încredere la relațiile externe. A numit AUR un partid „izolaționist” și a spus că securitatea României depinde de integrarea într-o rețea de parteneri care trebuie să poată conta pe respectarea angajamentelor asumate.

În acest context, președintele a invocat sprijinul AUR pentru Călin Georgescu. Dan a spus că Georgescu a numit Deveselu „o rușine diplomatică” și a vorbit despre reevaluarea acestuia. Tot lui Georgescu i-a atribuit afirmația că baza de la Kogălniceanu este construită pentru a ataca Rusia. Cu aceste exemple, președintele a pus sub semnul întrebării încrederea pe care partenerii americani și cei din NATO ar putea-o avea într-o guvernare cu AUR.

În relația cu Uniunea Europeană, Dan a criticat retorica partidului la adresa conducerii de la Bruxelles și a ridicat problema continuării cooperării europene pe flancul estic. A inclus în argument rolul Franței în securitatea României și susținerea parcursului european al Republicii Moldova.

„O prezență a AUR la guvernare duce la partenerii noștri întrebarea legitimă dacă România va continua să își respecte angajamentele”, a afirmat președintele.

Același argument financiar pentru respingerea anticipatelor

Pentru alegerile anticipate, Dan a descris ipotetic încă patru-cinci luni cu un guvern demis și o campanie electorală marcată de confruntări între partide. El a întrebat cum ar evalua un analist de rating riscul finanțării României într-o asemenea perioadă și dacă ar recomanda investitorilor datoria statului român sau alte destinații.

În aceeași conferință, președintele a spus că înțelege revolta simpatizanților AUR față de stat, amintind propriile proteste și procese cu autoritățile. A susținut însă că un partid care reprezintă milioane de oameni trebuie să ofere, dincolo de protest, un plan de guvernare și garanții de predictibilitate: „trebuie să dai garanția oamenilor că dacă ajungi să guvernezi ești suficient de încredere, de predictibil și știi unde vrei să ajungi”.

Etichete
Semnalează o greșeală