Ministerul Justiției a transmis în avizare interinstituțională, la 11 noiembrie 2026, proiectul prin care cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe ar fi reunite în 41 de unități, câte una pentru fiecare județ. Planul păstrează sedii secundare permanente în celelalte localități cu judecătorii și transformă 268 de funcții de conducere în funcții de execuție, cu reîncadrarea ocupanților.
Proiectul anunțat de ministrul Justiției, Radu Marinescu, exceptează parchetele de pe lângă judecătoriile din București. Ministerul invocă lipsa procurorilor în unele unități și diferențele mari de încărcare între parchete, iar reorganizarea urmărește distribuirea mai echilibrată a resurselor și specializarea procurorilor.
Ce prezență locală ar rămâne
Potrivit anunțului Ministerului Justiției, fiecare unitate județeană ar avea sediul principal în municipiul reședință de județ. În celelalte localități cu judecătorii ar funcționa sedii secundare cu activitate permanentă. Fiecare sediu și-ar păstra circumscripția teritorială corespunzătoare judecătoriei locale, adică zona pentru care desfășoară activitatea de urmărire penală.
Pentru persoanele ale căror cauze sunt instrumentate de aceste parchete, proiectul păstrează astfel prezența instituției în localitățile respective. Conducerea ar fi comună la nivelul județului, iar posturile vacante ar putea fi redistribuite între sedii în funcție de volumul de activitate.
Redistribuirea ar presupune o analiză realizată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu ori la sesizarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel. Acesta ar sesiza apoi ministrul Justiției. Decizia ar necesita avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, adică aprobarea obligatorie a acestei secții.
De ce sunt invocate lipsa procurorilor și încărcarea inegală
Argumentele reorganizării sunt dezvoltate în expunerea de motive consolidată disponibilă din primăvară, pe pagina ministerului actualizată la 28 aprilie 2026. Documentul consemnează că 108 dintre cele 175 de parchete au cel mult cinci posturi de procuror în schemă. Cifra descrie numărul de posturi prevăzute pentru aceste unități, nu efectivul procurorilor prezenți.
Pentru intervalul 2018–2026, documentația consemnează 12 parchete care au funcționat fără niciun procuror, între ele cele din Agnita, Videle, Babadag și Baia de Aramă. Sunt situații înregistrate în acel interval, fără o durată individuală precizată pentru fiecare unitate.
În asemenea situații, activitatea trebuie acoperită prin delegarea unor procurori sau prin preluarea cauzelor de către parchete de nivel superior. Expunerea de motive descrie delegări care necesită acordul procurorilor, pentru perioade de până la șase luni, precum și cheltuieli de deplasare și diurnă. Procurorii disponibili în alte unități ajung astfel să susțină și activitatea parchetului rămas fără personal.
Diferențele de încărcare sunt ilustrate prin datele pentru 2025: la Orșova erau 208 dosare de soluționat pentru fiecare post de procuror prevăzut în schemă, iar la Iași, 1.925. Raportate la aceeași bază, valorile indică o încărcare de aproximativ nouă ori mai mare la Iași.
Pentru cauzele complexe, documentația din primăvară prevedea și posibilitatea ca procurori de la sediul principal să efectueze urmărirea penală în teritoriile sediilor secundare. Ar fi necesară o decizie motivată a prim-procurorului, atunci când complexitatea cauzei cere resurse sau experiență suplimentare. Acesta este unul dintre mecanismele propuse pentru sprijinirea sediilor cu mai puțini procurori.
Ce se schimbă pentru conducere și ce economii sunt estimate
Planul ar transforma 134 de funcții de prim-procuror și 134 de funcții de grefier-șef în funcții de execuție. Ocupanții ar fi reîncadrați pe aceste funcții la intrarea în vigoare a viitoarei legi. Pentru conducerea celor 41 de unități județene ar rămâne câte un post de prim-procuror și unul de grefier-șef.
Expunerea de motive consolidată din primăvară estimează că transformarea celor 268 de funcții ar aduce o economie de 6.154.888 de lei lunar, respectiv 73.858.656 de lei anual — aproape 74 de milioane de lei pentru 12 luni. Documentația invocă separat și reducerea cheltuielilor cu diurnele procurorilor delegați să acopere activitatea altor parchete.
Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției împreună cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. După avizarea interinstituțională, traseul anunțat presupune aprobarea de către Guvern și transmiterea către Parlament pentru dezbatere și adoptare.

