Persoana protejată nu ar mai trebui să își dea acordul expres pentru a purta un dispozitiv electronic atunci când agresorului i se interzice să se apropie de ea. Aceasta este schimbarea propusă printr-un proiect de lege înregistrat la Senat pe 22 septembrie 2026. Persoana ar fi informată despre monitorizare și ar putea refuza dispozitivul printr-o declarație expresă, consemnată în scris. Proiectul se află în dezbatere; regula propusă nu este în vigoare.
Schimbarea privește atât ordinele de protecție provizorii emise de polițiști, cât și ordinele dispuse de instanță. Monitorizarea nu ar însoți automat orice ordin: ea rămâne legată de măsurile care îi interzic agresorului să se apropie, iar autoritatea care emite ordinul trebuie să dispună folosirea dispozitivului.
Ce prevede legea acum și ce ar schimba proiectul
Potrivit Legii nr. 26/2024, în forma actuală, instanța poate obliga agresorul să poarte permanent un dispozitiv electronic numai dacă îi impune și păstrarea unei distanțe minime față de persoana protejată sau îi interzice accesul în anumite localități ori zone. Când măsura privește distanța față de victimă, persoanele protejate trebuie să fie de acord să poarte, la rândul lor, dispozitive care permit verificarea respectării interdicției. Legea cere și ca sistemul de monitorizare să fie implementat și funcțional în zona unde se aplică măsura.
Proiectul modifică această condiție a acordului. În cazul interdicției de apropiere, polițistul sau instanța ar informa persoana protejată despre avantajele monitorizării și despre necesitatea purtării propriului dispozitiv. Lipsa unui refuz expres, informat și consemnat în scris ar permite folosirea lui. Polițistul ar consemna poziția persoanei în ordinul provizoriu. În instanță, informarea și răspunsul ar fi consemnate în documentele procedurii; dacă persoana protejată nu a fost prezentă, informarea s-ar face la comunicarea hotărârii.
Astfel, tăcerea victimei nu ar mai avea același efect practic ca lipsa acordului activ cerut acum pentru purtarea propriului dispozitiv. Textul propus îi păstrează posibilitatea de a spune că nu dorește să îl poarte.
Ce s-ar întâmpla dacă persoana protejată refuză dispozitivul
Refuzul nu ar opri în toate cazurile monitorizarea agresorului. Dacă apreciază că măsura este necesară, polițistul sau instanța ar putea totuși să îl oblige să poarte dispozitivul electronic. În această situație, proiectul prevede folosirea dispozitivului mobil purtat de agresor și a unor dispozitive fixe pentru imobilele de care trebuie să stea departe; persoana protejată nu ar purta un dispozitiv. Decizia ar aparține autorității care dispune măsura și nu ar fi o consecință automată a fiecărui refuz.
Persoana protejată și-ar putea schimba ulterior opțiunea, pe durata ordinului. Dacă monitorizarea nu a fost dispusă, ar putea cere instanței să o introducă. Dacă agresorul este deja monitorizat prin dispozitivele fixe, persoana protejată ar putea solicita propriul dispozitiv organului care supraveghează respectarea ordinului.
Datele invocate pentru schimbare
Deputata Alina-Ștefania Gorghiu, una dintre inițiatoare, a susținut într-un comunicat din 22 septembrie că o victimă aflată sub presiune poate să nu ceară toate măsurile disponibile. „Tăcerea victimei nu trebuie interpretată drept refuz”, a afirmat ea. Acesta este argumentul prezentat de inițiatoare pentru trecerea de la acordul activ la refuzul exprimat în scris.
Comunicatul prezintă, atribuindu-le Poliției Române, date pentru primele șapte luni din 2026: monitorizarea electronică a fost aplicată în 2.509 dintre cele 11.659 de ordine provizorii emise de polițiști și în 2.006 dintre cele 10.048 de ordine emise de instanțe. Raportate separat la fiecare categorie, cifrele înseamnă aproximativ 21,5%, respectiv 20% — în jur de un ordin din cinci. Datele provin din comunicatul inițiatoarei și nu au fost confruntate cu un set statistic publicat separat.
Același comunicat menționează 1.003 infracțiuni sesizate pentru încălcarea ordinelor provizorii și 4.074 pentru încălcarea ordinelor emise de instanțe în aceeași perioadă. Totalul de 5.077 privește infracțiuni sesizate; nu arată că au fost încălcate tot atâtea ordine distincte și nici nu măsoară, singur, eficiența monitorizării.
Unde se află inițiativa
Proiectul modifică atât legea privind prevenirea violenței domestice, cât și Legea nr. 26/2024, care reglementează ordinul de protecție și în afara relațiilor de familie. El conține și prevederi despre evaluarea riscului pentru minori și despre luarea în considerare a istoricului de violență domestică la emiterea ordinului.
Fișa Senatului identifică inițiativa drept B522/2026 și consemnează înregistrarea ei la 22 septembrie pentru dezbatere. Înregistrarea este un pas al procedurii parlamentare, nu adoptarea modificărilor. Până la schimbarea legii, se aplică actualele condiții pentru monitorizarea electronică.