Partidul Național Liberal (PNL), prin președintele Ilie Bolojan, a depus apel împotriva deciziei Tribunalului București care a suspendat provizoriu hotărârile adoptate la Congresul extraordinar al partidului din 21 iunie 2026. Anunțul a fost făcut joi, 9 iulie 2026.
Decizia instanței a fost urmată de reacții publice atât din partea conducerii PNL, cât și din partea contestatarilor lui Ilie Bolojan.
Tribunalul București a publicat, la 2 iulie 2026, un comunicat în care respinge presiunile publice asupra judecătorilor și explică măsurile de specializare a completurilor care soluționează, între altele, cauze privind partide politice.
Ce s-a întâmplat în instanță și ce vizează apelul
Apelul depus de PNL, prin președintele Ilie Bolojan, vizează decizia Tribunalului București de suspendare provizorie a executării și efectelor mai multor hotărâri adoptate la Congresul extraordinar din 21 iunie 2026.
Tribunalul București a calificat hotărârea ca având caracter executoriu, astfel că măsurile dispuse trebuie puse în aplicare imediat, iar eventuale modificări pot interveni doar în cazul unei soluții favorabile în apel. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
În hotărâre, pronunțată în cursul lunii iulie 2026, instanța a dispus suspendarea provizorie a executării şi efectelor următoarelor acte adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21.06.2026: Hotărârea nr. 01/2026 și Hotărârea nr. 02/2026, hotărârea prin care s-a aprobat alegerea organelor de conducere și hotărârea prin care s-a ratificat modificarea Statutului, precum şi actele subsecvente adoptate în temeiul acestor hotărâri.
Tribunalul a mai suspendat provizoriu și o serie de decizii ale Biroului Permanent Național adoptate după Congres, calificate drept acte subsecvente. Hotărârea instanței nu este definitivă, dar are caracter executoriu și poate fi atacată cu apel.
Reacțiile din PNL după suspendarea hotărârilor Congresului
Ilie Bolojan a publicat, miercuri seară, un mesaj în care i-a criticat pe cei care au atacat în instanță deciziile exprimate prin votul delegaților la Congres: „Cei care s-au războit în instanță cu decizia propriilor colegi, exprimată prin votul majorității delegaților, sfidându-le voința, nu au câștigat nimic. În mod cert, nu au câștigat respectul miilor de membri PNL din toată țara.”
În același mesaj, Bolojan a acuzat o parte dintre contestatari că au făcut „înțelegeri pe la spate” și a afirmat că aceștia „vor rămâne cu această etichetă, indiferent ce decid instanțele”.
Conducerea PNL a anunțat că va formula apel și că va utiliza toate căile legale pentru a apăra votul exprimat la Congres.
Alina Gorghiu, una dintre persoanele care figurează printre contestatari, a declarat că „instanța n-a făcut altceva decât să dea dreptate echipei care a atacat” și a spus că decizia a fost primită „cu foarte mult calm, cu responsabilitate”, fără „ton triumfalist”. Gorghiu a mai precizat că, în urma deciziei instanței, PNL ar reveni la situația anterioară Congresului din 21 iunie 2026, cu vechii șefi de organizații și vicepreședinți reveniți în funcții.
Contextul deciziei privind conducerea și hotărârile contestate
Tribunalul București a admis solicitările formulate de un grup de 18 membri PNL care îl contestă pe Ilie Bolojan; între persoanele menționate în acțiuni se regăsesc Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu și Alina Gorghiu.
La Congresul PNL din 21 iunie 2026 a fost aleasă o nouă conducere în care Ilie Bolojan a fost validat ca președinte, Robert Sighiartău ca secretar general și Dan Motreanu ca prim-vicepreședinte.
După suspendarea hotărârilor, instanța a dispus revenirea, din punct de vedere juridic, la configurația anterioară Congresului, în care figurau mai mulți prim-vicepreședinți, între care Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc; a fost menționat și Cătălin Predoiu ca „demisionar între timp”.
Instanța a suspendat, în total, patru hotărâri ale Congresului şi 17 decizii ale Biroului Permanent Naţional adoptate de conducerea aleasă la Congres; măsura este calificată drept executorie de drept, urmând a fi soluționată definitiv în cadrul dosarelor aflate pe rolul Tribunalului București.
Poziția Tribunalului București privind presiunile publice și organizarea instanței
Tribunalul București a transmis, printr-un comunicat datat 2 iulie 2026, că respinge acuzațiile formulate de un partid politic și că respinge „neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze”.
În același comunicat, conducerea instanței a explicat că măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție şi unificarea practicii judiciare; a fost menționată, totodată, înființarea unei secții pentru minori și familie și inițiative pentru desemnarea completurilor specializate în materia asociațiilor și fundațiilor.
Comunicatul este semnat de președintele Tribunalului București, judecător Cosmin Sterea-Grossu.
