Lectorul Ionuț-Alexandru Toader, de la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ar fi folosit discuțiile despre examene, lucrări și îndrumare pentru a se apropia de studente și a obține întâlniri private. Potrivit fragmentelor din motivarea arestării preventive publicate pe 29 octombrie 2026 de Gândul, care a consultat documentul, refuzurile unor tinere ar fi fost urmate de „gesturi menite să înfrângă rezistența și să impună contactul sexual”. Judecătorul leagă presupusul comportament de autoritatea profesorului și de temerile privind continuarea studiilor.
Curtea de Apel Iași a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile pe 24 octombrie 2026, pentru acuzații de viol în formă continuată, două infracțiuni de agresiune sexuală și o tentativă la agresiune sexuală. Măsura nu reprezintă o condamnare și a fost contestată. Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat înregistrarea contestației, pentru judecarea căreia a fost stabilit termenul de 3 noiembrie.
Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și tatăl lectorului, a contestat public legalitatea reținerii și a susținut nevinovăția fiului. Într-o postare pe Facebook, el a afirmat că dosarul este „un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru”.
După arestare, universitatea a anunțat pe 26 octombrie suspendarea de drept a contractului de muncă și faptul că activitățile lectorului vor fi preluate de alte cadre didactice. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a precizat că va menține interdicția de predare până la soluționarea dosarului penal, indiferent de măsurile pe care instanța le va dispune ulterior.
De la discuții despre examene la întâlniri private
Motivarea analizează situațiile a șapte persoane vătămate, cu împrejurări și încadrări diferite. Elementul comun identificat de judecător este suspiciunea folosirii poziției didactice pentru apropierea de tinere aflate sub influența profesională a lectorului, inclusiv după încheierea cursurilor cu acesta. O restanță, o lucrare de discutat, un examen sau un sfat juridic ar fi dat solicitărilor aparența unor demersuri legitime, dificil de refuzat pentru studentele îngrijorate de parcursul lor.
Discuțiile ar fi trecut treptat de la subiecte universitare la chestiuni personale, prin mesaje insistente și întâlniri fără martori. Într-unul dintre cazurile descrise, o studentă care refuzase invitațiile personale ar fi fost chemată pentru discutarea lucrării, iar lectorul ar fi încercat să o sărute. Fapta ar fi rămas în faza de tentativă după retragerea imediată a tinerei.
În alt caz, apelurile repetate și solicitarea de a discuta numai când studenta era singură ar fi precedat o întâlnire în locuința ei. Potrivit motivării, lectorul ar fi refuzat întâlnirea într-un loc public, iar ulterior ar fi sărutat-o și atins-o în pofida refuzurilor. Judecătorul examinează aceste împrejurări ca părți ale unui presupus tipar desfășurat pe parcursul mai multor ani de studii.
Instanța invocă și presupuse încercări de a limita posibilitatea documentării contactelor: cereri de ștergere a conversațiilor, mesaje cu dispariție automată, salvarea numărului de telefon sub o altă identitate și întâlniri ferite de public. În aprecierea judecătorului, asemenea practici, împreună cu diferența de autoritate, ar fi favorizat păstrarea secretului și amânarea dezvăluirilor.
Teama pentru studii și riscul de presiuni
Motivarea examinează și continuarea comunicării dintre una dintre studente și profesor. Evaluarea psihologică citată explică această conduită prin evitarea conflictului cu o persoană percepută ca autoritate și prin teama de consecințe academice. În acest context, acceptarea unei întâlniri nu echivalează cu acceptarea apropierii sexuale, față de care studenta își manifestase refuzul.
Raportul psihologic din 19 octombrie 2026, invocat de judecător, arată persistența fricii legate de parcursul academic și a stresului asociat procedurii. Motivarea descrie amânări, justificări, apeluri la sfatul prietenelor sau al părinților și evitarea profesorului. În cazul uneia dintre persoanele vătămate, această conduită s-a asociat și cu renunțarea la continuarea studiilor.
Documentele universitare analizate de instanță arătau că cercetarea Comisiei de Etică, începută după autosesizarea din 24 noiembrie 2025, nu avea încă o hotărâre de soluționare. Judecătorul leagă incertitudinea instituțională de teama de identificare și de neîncrederea studentelor. Din această perspectivă, trecerea timpului de la dezvăluirile publice nu ar fi înlăturat presiunea resimțită.
Judecătorul a justificat arestarea prin riscul reluării contactelor cu studentele, al repetării faptelor și al unor presiuni directe sau indirecte asupra persoanelor vătămate și martorilor, care le-ar putea afecta declarațiile. Nu a identificat riscul de fugă drept motiv al măsurii. La momentul deciziei din 24 octombrie, instanța lua în calcul și continuarea activității didactice; două zile mai târziu, universitatea a anunțat interdicția de predare.
Cum explică universitatea continuarea predării și durata cercetării
Pe 24 noiembrie 2025, Consiliul Facultății de Drept recomandase în unanimitate ca Alexandru Toader să se abțină, în condițiile legii, de la activități didactice și de evaluare până la clarificarea situației semnalate în presă. Recomandarea nu a fost urmată. În răspunsurile oferite HotNews pe 26 octombrie, decanul Horia Țiț a susținut că universitatea nu identificase atunci o modalitate legală de a-i interzice predarea.
Decanul a afirmat că, la acel moment, existau doar informațiile apărute în presă, fără un dosar penal sau alte măsuri judiciare împotriva lectorului. El a explicat că universitatea este angajatorul, iar Consiliul Facultății nu poate decide singur încetarea activității unui profesor. Horia Țiț a spus că îi ceruse și personal lui Alexandru Toader să se retragă, raportându-se la obligațiile etice și la gravitatea acuzațiilor.
Președintele Comisiei de Etică, Daniel Atasiei, a explicat durata cercetării prin dificultatea obținerii declarațiilor despre fapte petrecute în privat. Comisia, a spus el, nu are instrumentele procurorilor: nu poate face percheziții, dispune examinări medico-legale sau oferi martorilor forme de protecție prin ascunderea identității. Atasiei a respins ideea tergiversării și a afirmat că au fost făcute demersuri pentru audierea părților și identificarea martorilor.
La 26 octombrie, el spunea că etapa strângerii probelor se încheiase și estima o concluzie în aproximativ 30 de zile, fără să garanteze acest interval.
Ce sprijin pot solicita studenții
Universitatea a anunțat acces gratuit la consiliere psihologică prin Serviciul Suport pentru Studenți. Pentru informații și îndrumare, studenții pot scrie la [email protected]. Instituția s-a angajat să gestioneze confidențial cererile de consiliere.
Sesizările privind posibile comportamente abuzive pot fi trimise la [email protected]. UAIC a anunțat că va proteja confidențialitatea informațiilor în condițiile legii și că va preveni intimidarea sau represaliile împotriva persoanelor care formulează sesizări cu bună-credință.
Studenții care au întrerupt ori abandonat studiile în contextul acestui caz pot solicita îndrumare pentru revenire sau reînmatriculare, potrivit reglementărilor aplicabile. Secretariatul Facultății de Drept poate fi contactat la [email protected] pentru învățământul cu frecvență și la [email protected] pentru învățământul cu frecvență redusă.