Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, este inculpat în dosarul „Păcura”, după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat marți, 6 octombrie 2026, punerea în mișcare a acțiunii penale pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Procurorii susțin că edilul ar fi aprobat plata a peste două milioane de lei din bugetul local pentru 542 de tone de combustibil care lipseau deja din rezerva de stat.
DNA a dispus măsuri asiguratorii asupra unor imobile ale primarului și ale altor inculpați, în vederea recuperării prejudiciului invocat. Chirica a fost informat la sediul DNA Iași despre calitatea sa în dosar și despre acuzații. Această etapă a urmăririi penale respectă prezumția de nevinovăție.
La ieșirea din sediu, primarul le-a spus jurnaliștilor: „Este aceeași situație ca data trecută. Nu s-a schimbat nimic. Dosarul s-a pus în mișcare.”
Plata din 2022 și documentele pentru păcura lipsă
Operațiunea descrisă de DNA datează din 27 mai 2022. În calitate de primar și ordonator principal de credite, responsabil de aprobarea cheltuielilor din bugetul local, Chirica ar fi autorizat plata a 2.036.882 de lei către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS).
Suma reprezenta, potrivit procurorilor, o achiziție presupus fictivă a celor 542 de tone de păcură. Combustibilul făcea parte din rezerva de stat păstrată în depozit la Termo Service SA Iași, societate subordonată Consiliului Local Iași. DNA afirmă că diminuarea stocului, fără aprobare legală, fusese constatată anterior plății.
Aprobarea ar fi fost înlesnită de documente pregătite de funcționari din compartimentele de specialitate ale primăriei. Acestea ar fi atestat existența și recepția păcurii, deși cantitatea nu exista efectiv, susțin anchetatorii. Sunt cercetate inclusiv întocmirea și semnarea unor note de recepție și constatare de diferențe, acte care ar fi consemnat primirea unor cantități de combustibil nelivrate.
În aceeași cauză, nouă funcționari ai Primăriei Iași sunt cercetați pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și fals intelectual în formă continuată. Încadrarea privind abuzul în serviciu, anunțată atât pentru primar, cât și pentru funcționarii cercetați pentru complicitate, include obținerea unui folos necuvenit pentru sine ori pentru altul.
Unde ar fi ajuns banii și cine ar fi beneficiat
Procurorii estimează că paguba pentru bugetul local este egală cu întreaga plată. În cazul ANRSPS, folosul necuvenit invocat ar consta în încasarea sumei nedatorate și în scoaterea celor 542 de tone din evidența rezervei de stat. Diminuarea stocului ar fi fost astfel regularizată pe hârtie.
Pentru Termo Service, beneficiul descris de DNA ar fi fost acoperirea în acte a lipsei aceleiași cantități din gestiune. Potrivit acuzației, banii municipiului ar fi acoperit contabil o lipsă de combustibil deja constatată, prin documente care consemnau o recepție nereală.
Documentele privind relațiile dintre instituții fuseseră verificate și anterior. La 27 mai 2026, când DNA a făcut percheziții la primărie, instituția a transmis că ancheta privea documente din arhivă și corespondența dintre municipalitate, Termo Service și ANRSPS.
Cum explicase primarul tranzacția în aprilie
Chirica fusese audiat în aceeași anchetă la 22 aprilie 2026. Atunci, după ieșirea din DNA Iași, spunea că procurorii îl întrebaseră despre evidența rezervei de păcură și că primăria avea documentele puse la dispoziție de ANRSPS. Susținea totodată că administrația realizase expertize și cunoștea traseul combustibilului.
Primarul explica suspiciunea anchetatorilor prin plata unei facturi către Rezervele de Stat, pe care municipalitatea nu ar fi trebuit să o achite. El apăra însă plata, afirmând că era obligatorie în baza unei alte legi și că operațiunea nu avea natura unei tranzacții comerciale.
„Noi nu am achiziționat nimic, doar am avut tranzacții pe rezerva de stat în 2022”, declara Chirica în aprilie.
Tot atunci, edilul spunea că relația cu Rezervele de Stat devenise tensionată și că administrația dăduse instituția în judecată la București. Afirma că municipalitatea avea dreptate și deținea documentele care îi susțineau poziția.