Laura Codruța Kövesi își încheie vineri, 30 octombrie 2026, activitatea la conducerea Parchetului European, după șapte ani în funcția de prim procuror-șef al instituției. Succesorul său, procurorul german Andrés Ritter, își începe mandatul la 1 noiembrie.
La 31 decembrie 2025, Parchetul European avea 3.602 anchete active, cu prejudicii suspectate estimate la 67,27 miliarde de euro pentru bugetul Uniunii Europene și bugetele naționale, potrivit bilanțului publicat de instituție la 2 martie 2026. Cifrele descriu dosarele aflate în lucru la sfârșitul anului trecut; suma reprezintă pierderi suspectate, nu fraude demonstrate în instanță.
Ritter face deja parte din conducerea instituției. Este procuror european din partea Germaniei și adjunct al procurorului-șef european din 11 noiembrie 2020. Potrivit comunicatului EPPO privind numirea, Parlamentul European a aprobat numirea sa la 10 martie 2026, după acordul Consiliului Uniunii Europene din ziua precedentă.
Cei șapte ani ai conducerii Kövesi includ și perioada de pregătire a instituției. Parchetul European, cunoscut prin acronimul EPPO, a devenit operațional la 1 iunie 2021. Rolul său este să investigheze și să urmărească penal infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii și să trimită cauzele în fața instanțelor naționale din statele participante.
De la 515 la 3.602 anchete: unde se concentrează prejudiciile
În evaluarea prezentată la 18 septembrie 2026, Comisia Europeană compară 515 anchete în 2021 cu 3.602 la sfârșitul lui 2025. Primul termen al comparației acoperă însă un an în care instituția a lucrat numai din iunie. Evoluția arată creșterea numărului de dosare aflate în lucru; ea nu măsoară singură nici răspândirea fraudei, nici eficiența soluționării cauzelor.
În cursul anului 2025, EPPO a deschis 2.030 de anchete noi, cu 35% mai multe decât în 2024. Acest indicator descrie cauzele începute într-un an, în timp ce totalul anchetelor active include și dosare deschise anterior, încă în desfășurare.
Cea mai mare parte a prejudiciului estimat se concentra în fraudele privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) și taxele vamale. Cele 981 de dosare din această categorie reprezentau 27% din anchetele active, dar însumau prejudicii suspectate de 45,01 miliarde de euro, adică 67% din valoarea totală.
Activitatea instituției privește astfel atât folosirea fondurilor europene, cât și veniturile care ar trebui să ajungă la bugetele publice. EPPO descrie rețele care obțin profituri din comerțul cu bunuri legale, folosind mecanisme frauduloase de import și vânzare. Potrivit instituției, aceste operațiuni sunt greu de detectat atunci când anchetele sunt privite numai din perspectiva unei singure țări.
Dosarele privind cheltuielile — fonduri europene, subvenții sau ajutoare — erau mai numeroase: 2.450 de anchete active, cu prejudicii estimate la 18,67 miliarde de euro. Bilanțul consemna și 512 dosare active legate de Mecanismul de redresare și reziliență, instrumentul central al programului european de redresare NextGenerationEU.
Ce arată rechizitoriile și bunurile înghețate
În 2025, EPPO a depus 275 de rechizitorii, privind 1.438 de persoane. Acestea sunt trimiteri în judecată, stabilirea vinovăției revenind instanțelor. Pentru cauzele soluționate prin verdict, instituția raportează o rată a condamnărilor de aproape 95%.
Există o distincție și între măsurile dispuse asupra bunurilor și executarea lor. În anchetele EPPO, judecătorii au aprobat în 2025 ordine de înghețare în valoare de 1,13 miliarde de euro. Valoarea activelor efectiv înghețate în cursul anului a fost de 288,93 milioane de euro.
Înghețarea restricționează posibilitatea de a dispune de bunurile respective. Nici valoarea ordinelor, nici cea a activelor efectiv înghețate nu reprezintă, prin ele însele, recuperări definitive ale prejudiciilor.
Avantajul anchetelor comune și dificultățile rămase
În prima evaluare a EPPO, din septembrie 2026, Comisia Europeană a apreciat rezultatele instituției mai ales în cauzele transfrontaliere complexe. Organizarea combină un centru la Luxemburg cu procurori europeni delegați în statele membre. Potrivit Comisiei, această structură permite identificarea unor legături între dosare, persoane și companii care altfel ar putea rămâne nedetectate.
Evaluarea a identificat însă ambiguități juridice, aplicarea diferită a regulamentului între state, dificultăți în schimbul de informații și sprijin național inegal. Comisia a cerut și dovezi mai solide privind rezultatele activității și recuperarea prejudiciilor, alături de reducerea diferențelor de aplicare și îmbunătățirea cooperării.
Înaintea plecării, Kövesi a indicat păstrarea independenței și credibilității drept principala provocare pentru succesorul său. În interviul acordat POLITICO și publicat la 28 octombrie 2026, ea a recunoscut sprijinul primit de instituție în unele situații, dar a reclamat finanțarea insuficientă, întârzierile în revizuirea regulilor și complicațiile administrative.
Un exemplu concret este diferența dintre necesarul de procurori delegați și finanțarea disponibilă, așa cum o descrie Kövesi: „Pe hârtie, ar trebui să avem 230 de procurori europeni delegați, dar avem bani doar pentru 180”.