Extrădarea lui Vladimir Plahotniuc din Grecia în Republica Moldova a costat aproximativ 100.000 de lei, potrivit procurorului Alexandru Cernei, responsabil de dosarul fraudei bancare, declaraţie făcută după şedinţa de judecată din 9 februarie 2026. Cernei a spus că a solicitat instanţei prezentarea documentelor care să confirme aceste cheltuieli.
Miza practică este cine plăteşte nota: întrebat dacă fostul lider al PDM ar trebui să achite costurile, Cernei a răspuns că „legea prevede că cheltuielile sunt suportate de către inculpat”. Instanţa urmează să se pronunţe asupra demersului privind documentele şi, ulterior, asupra recuperării sumei. Tot instanţa va decide şi termenul în care cheltuielile pot fi recuperate.
Procurorii cer documente care să confirme cheltuielile extrădării
Alexandru Cernei a declarat că a depus la instanţă o cerere pentru prezentarea documentelor care să detalieze costurile extrădării lui Vladimir Plahotniuc – suma estimată fiind de circa 100.000 de lei – şi a cerut ca aceste acte să fie ataşate ca probă procedurală în cauză, menţionând acest demers în şedinţa din 9 februarie 2026. Informaţia privind cuantumul cheltuielilor a fost făcută publică imediat după şedinţă.
Procurorul a mai solicitat ca fostul lider democrat să fie obligat la rambursarea acestor sume, invocând prevederile legale care permit recuperarea cheltuielilor judiciare şi de procedură de la inculpat, dacă instanţa va admite acest demers.
Ce s-a întâmplat la şedinţa de judecată şi ce urmează
Potrivit avocatului Lucian Rogac, ultimul martor al apărării – al 18‑lea dintre cei 27 nominalizaţi iniţial – a fost audiat, iar ceilalţi martori rămaşi fie nu s‑au prezentat, fie au refuzat să depună mărturie; Rogac a anunţat intenţia de a solicita instanţei introducerea unor noi martori pe listă. Avocaţii au mai cerut clarificări procedurale privind modul de administrare a probelor.
Procurorul Cernei a catalogat afirmaţiile apărării drept „un pretext pentru noi tergiversări în dosar”, apreciind că sunt încercări de diluare a termeneleor procesuale şi de întârziere a examinării cauzei.
Instanţa a consemnat că Vladimir Plahotniuc nu s‑a prezentat la şedinţă şi a indicat că acesta ar trebui să se prezinte la următoarea termen, însă avocatul său a anunţat că clientul nu va participa la viitoarea şedinţă, invocând motive pe care le-a comunicat instanţei.
Extrădarea şi dosarul „furtul miliardului”
Vladimir Plahotniuc a plecat din Republica Moldova în iunie 2019. El a fost reţinut la Atena pe 22 iulie 2025 şi, după procedurile de extrădare, a fost adus în Republica Moldova pe 25 septembrie 2025; la sosire a fost plasat în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chişinău, iar măsura de detenţie i‑a fost prelungită de mai multe ori pe parcursul urmăririi penale şi a procesului. Transferul în ţară a urmat unei proceduri coordonate între autorităţile competente, iar, la momentul sosirii, au fost aplicate măsuri sporite de securitate la locul de detenţie.
Detalii despre acuzaţii şi sumele invocate
Procuratura susţine că, în dosarul cunoscut drept „Frauda bancară” sau „furtul miliardului”, Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat, potrivit calculelor efectuate de anchetă şi prezentate public în februarie 2023 de procurorul general interimar de atunci, Ion Munteanu, de aproximativ 39.282.000 de dolari şi 3.518.000 de euro. Parchetul a trimis cauza spre examinare în instanţă la 29 mai 2023, când Curtea de Apel Chişinău a autorizat trimiterea dosarului în judecată în lipsa învinuitului. Ancheta indică modul în care o parte din fonduri ar fi fost transferată prin companii afiliate grupului controlat de Ilan Şor, pe diverse trasee financiare investigate de organele de urmărire penală. Inculpatul pledează nevinovat şi riscă pedepse care, în funcţie de capetele de acuzare, pot ajunge la decenii de detenţie, dacă va fi găsit vinovat în instanţă.
În paralel cu dosarul „Frauda bancară”, procurorii au deschis şi continuă investigaţii în alte cauze penale în care este vizat Plahotniuc, printre care fraude legate de întreprinderea de stat „Metalferos”, achiziţii frauduloase de blanchete pentru paşapoarte şi dosarul denumit „Kuliok”. Aceste investigaţii sunt în faze procedurale diferite şi fac obiectul unor urmăririi separate, administrate de instituţiile de anchetă competente.
