Parchetul Curții de Apel București a clasat dosarul în care procurorul militar Bogdan Pîrlog era suspect pentru decontarea unor deplasări din 2019. Soluția, comunicată acestuia joi, 29 octombrie 2026, privește toate cele cinci infracțiuni cercetate, într-o anchetă deschisă în 2020.
Procurorul de caz a invocat temeiurile „fapta nu există” și „fapta nu este prevăzută de legea penală”, potrivit ordonanței consultate de HotNews, care a discutat și cu Pîrlog despre închiderea dosarului și deplasările cercetate.
Ancheta a vizat abuzul în serviciu, falsul intelectual, uzul de fals, înșelăciunea și complicitatea la înșelăciune.
Cum a evoluat ancheta începută în 2020
Dosarul a început la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cunoscută drept SIIJ, printr-o sesizare din oficiu privind deplasările din anul anterior. După desființarea secției, cauza a ajuns la Parchetul Curții de Apel București, a explicat Pîrlog.
Timp de câțiva ani, cercetările au fost desfășurate „in rem”, adică au vizat faptele. Pîrlog a fost informat în 2024 că avea calitatea de suspect.
Procurorul acuză o încercare de intimidare: „Acest dosar a fost ținut la sertar în mod intenționat pentru a fi scos când e nevoie, să se spună: «uite, ăsta are dosar penal»”.
Ce spune Pîrlog despre deplasările decontate
„Toate aceste deplasări, în urma cărora am fost acuzat că am beneficiat de decontări fictive, au fost realizate în scop profesional, cu toate aprobările necesare”, a declarat Pîrlog, procuror la Parchetul Tribunalului Militar București și președintele Asociației Inițiativa pentru Justiție.
Printre exemplele oferite se află deplasări la Constanța și Scornicești pentru audieri, dar și participarea la o activitate de bilanț împreună cu conducătorii parchetelor militare. Pîrlog spune că deplasarea de două zile în Italia a fost una de serviciu, la trimiterea Parchetului General.
În cazul conferinței de la Bruxelles, procurorul afirmă că transportul a fost plătit de Ministerul Apărării și că a depus ulterior un raport despre comunicarea susținută pe tema atacului asupra justiției.
Pîrlog își prezentase mai amplu apărarea într-un punct de vedere transmis Independent news și publicat la 4 martie 2026. Atunci explica de ce deplasările pentru o anchetă din zona Constanța–Tulcea presupuneau și zile fără audieri: documentele trebuiau analizate, iar audierile necesitau pregătire.
Potrivit procurorului, ancheta respectivă implica aproximativ 140 de suspecți. El descria o succesiune de una sau două zile de pregătire, urmate de audierea unui grup de suspecți, după care pregătirea era reluată. Spunea că Parchetul Tribunalului Constanța pusese la dispoziție două birouri pentru mai mult de șase luni.
Acuzația privind o intervenție politică și dezmințirile
În aceeași declarație din martie 2026, Pîrlog susținuse că i se relatase despre o discuție din februarie 2024 în care Alina Gorghiu, ministru al Justiției la acea vreme, i-ar fi cerut procurorului general Alex Florența să îl „oprească” printr-un dosar penal. Pîrlog invoca informații primite de la alte persoane.
În răspunsurile obținute atunci de publicație, ambii au respins acuzația. Florența a afirmat că „niciodată și în niciun context” nu avusese la Ministerul Justiției o discuție despre Pîrlog și a precizat că dosarul era instrumentat de Parchetul Curții de Apel București, nu de Parchetul General. Gorghiu a spus că afirmația exista „exclusiv în imaginația domnului Pîrlog” și și-a rezervat dreptul de a-l acționa în judecată dacă nu o retracta.