Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat marți că Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) este „un sistem vulnerabil”, condus „mai degrabă la comandă politică”, și a prezentat concluzii legate de neregulile semnalate în zona administrată de structurile locale din județul Olt.
Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă; ministra a spus că prezentarea se bazează pe Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului privind situația din Olt, document care, potrivit acesteia, a ajuns la minister cu aproximativ o săptămână înainte și a fost transmis către ANAR.
În centrul prezentării au fost două exploatări de agregate atribuite companiilor Mineralport și Pond Star/Pondstar, despre care Buzoianu a afirmat că ar fi produs modificări majore ale terenului și prejudicii financiare ridicate pentru stat.
Ce a spus ministra despre exploatările din Olt
Diana Buzoianu a afirmat că, în zona vizată, „s-a creat un lac” acolo unde înainte era teren, ca urmare a extragerii de agregate „complet ilegal”, fără autorizație, pe o suprafață indicată de aproximativ 75 de hectare.
Ministra a susținut că, pentru acest lac, „în ultimii 15 ani” nu s-ar fi realizat niciun control și că structurile locale - de la conducere la inspectori - nu ar fi făcut verificări la Mineralport.
Buzoianu a afirmat că Mineralport ar fi extras „peste cinci milioane de metri cubi” de agregate ilegal și că prejudiciul „numai pe agregate” ar depăși 10 milioane de lei, menționând că la aceste sume se adaugă și impactul asupra resurselor de apă.
Într-o prezentare mai amplă, ministra a indicat că cele două companii verificate, Mineralport și Pond Star/Pondstar, ar însuma aproximativ 100 de hectare de exploatări ilegale și ar implica prejudicii „de zeci de milioane de lei”.
Controale puține și sancțiuni rare, potrivit datelor invocate
Potrivit cifrelor prezentate de ministră, la nivelul Administrației Bazinale Olt au existat controale în perioada 2019-2026, dar cu un nivel redus de sancționare.
Conform datelor menționate de ministră: în 2019 au fost 12 controale, în 2020 tot 12, în 2021 două, în 2022 cinci, în 2023 zece, în 2024 douăsprezece, în 2025 zece controale cu o sancțiune de 40.000 de lei, iar în 2026 ar fi fost întocmite cinci procese-verbale, dintre care pentru două s-ar fi aplicat deja amenzi în valoare totală de 115.000 de lei.
Buzoianu a susținut că, între 2010 și 2021, ABA Olt și SGA Olt nu ar fi efectuat niciun control la Pond Star/Pondstar, iar în cazul Mineralport nu ar fi existat „nici măcar un control” între 2011 și 2026.
Mandatul conducerii ABA Olt și disputa juridică invocată la ANAR
Ministra a spus că, miercuri, 2 septembrie 2026, expiră mandatul temporar al Mădălinei Ion-Duca în funcția de director general al Administrației Bazinale Olt și că, în acest context, ar fi fost propusă înlocuirea acesteia pentru a putea fi aplicate măsuri de verificare și sancționare la nivel local.
În același pasaj, Buzoianu a afirmat că șeful serviciului juridic din ANAR, Cătălin Caloian, ar fi susținut că „nu există nicio altă versiune legală” decât prelungirea mandatului Mădălinei Ion-Duca.
Ministra a legat această situație de acuzația sa privind politizarea instituției, afirmând că favorizarea prin folosirea funcției ar fi „încă o dovadă” că ANAR ar fi fost „acaparată cu totul politic” și invocând, în acest context, existența unor „reprezentanți PSD” la nivel local.
Raportări despre măsuri și diagnostic organizațional la nivelul ANAR
Pe lângă cazul Olt, Diana Buzoianu a prezentat și concluzii dintr-un al doilea document, descris ca diagnostic organizațional și de performanță al ANAR, în care ar fi fost identificate 33 de riscuri, dintre care nouă critice.
Ministra a susținut că una dintre problemele centrale ar fi distribuția defectuoasă a personalului, cu structuri administrative și de suport supradimensionate și deficit în zona de execuție și control. Ca exemplu, a indicat că la ABA Olt aproximativ 38,5% din personal ar lucra în structuri de suport și că ar exista circa 270 de posturi care ar putea fi mutate către zona de execuție.
Buzoianu a mai declarat că reorganizarea urmărită ar fi una în etape și că nu ar avea ca scop concedieri, ci redistribuirea personalului, afirmând: „Nu ne dorim să dăm oamenii afară”.
Tot în registrul vulnerabilităților, ministra a indicat că peste 35% dintre angajații ANAR ar avea peste 55 de ani și a dat exemplul unui debutant în IT care ar primi aproximativ 2.700 de lei în instituție.
În zona de finanțare, Buzoianu a afirmat că portofoliul de investiții al ANAR ar necesita între 11 și 12 miliarde de lei pentru finalizare, că în anii anteriori instituția ar fi primit în jur de 60 de milioane de lei anual de la bugetul de stat, iar în 2026 suma ar fi fost majorată la aproximativ 250 de milioane de lei.
Ce ține de acuzații și pași administrați în documentele invocate
În relatarea despre cazul Olt, ministra a folosit și termeni precum „mafie” și a afirmat că neregulile nu ar fi fost descoperite de ABA Olt, ci în urma unui control încrucișat realizat de inspectori ai ABA Jiu.
Potrivit informațiilor prezentate, Raportul Corpului de Control prevede transmiterea concluziilor către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, informarea autorității naționale de reglementare în domeniul minier și adoptarea unor măsuri administrative pentru persoanele responsabile de control.
Separat, a fost menționat că ANAR ar fi sesizat deja Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș în legătură cu exploatările, iar ministra a afirmat că, după mai bine de două luni și jumătate, ANAR nu ar fi primit nici numărul de dosar, în pofida adreselor trimise.
Concluziile privind companiile și prejudiciile au fost prezentate de ministră pe baza Raportului Corpului de Control și a declarațiilor sale, iar ministra a anunțat transmiterea documentelor către autoritățile competente.