Dan Barna, după audierea la DNA în dosarul vaccinurilor: „E ca și cum cumperi 100 de tancuri și apoi ești acuzat că le-ai cumpărat”

Distribuie

Europarlamentarul USR Dan Barna a fost audiat vineri, 10 iulie 2026, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), în dosarul privind achiziția vaccinurilor anti-COVID din perioada pandemiei, când a fost vicepremier în Guvernul Florin Cîțu.

La ieșirea de la audieri, Dan Barna a spus că România a procedat „cum au procedat majoritatea statelor europene“ și că achiziția s-a făcut în cadrul unui contract-cadru din care și România a făcut parte.

El a susținut că deciziile luate în timpul pandemiei trebuie privite în contextul acelui moment și a calificat ancheta drept „cel puțin bizară“, făcând o comparație cu achizițiile militare efectuate în situații de criză.

„Este ca și cum, în situații de război, cumperi 100 de tancuri și după aia vine pacea și îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile că de ce le-au cumpărat. Este exact același lucru“, a declarat Dan Barna.

Ce a declarat Dan Barna după audiere

Dan Barna a afirmat că aceasta a fost prima sa audiere în dosar: „E prima dată când am fost audiat. N-am mai fost audiat anterior.“

Potrivit declarației sale, achizițiile din perioada respectivă au avut loc într-un moment în care evoluția pandemiei era incertă: „Toate guvernele cumpărau vaccinuri, pentru că nu se ştia cum va evolua pandemia.“

Barna a susținut că România a fost „aliniată cu celelalte state“ și că, în opinia sa, s-a acționat corespunzător în acel context.

În același timp, el a spus că maniera în care autoritățile au gestionat ulterior litigiul cu Pfizer ar fi putut fi diferită: „Ulterior nu s-a procedat tocmai inspirat, vorbind strict de procesul cu Pfizer.“

Contextul dosarului și poziția DNA privind stadiul anchetei

DNA a confirmat, la începutul lunii aprilie 2026, că dosarul privind achiziția de vaccinuri COVID-19 „se află în lucru“.

În răspunsul transmis, Direcția Națională Anticorupție a invocat prevederi legale care stabilesc caracterul nepublic al procedurii din cursul urmăririi penale.

Procurorii au arătat anterior că au pus sub urmărire penală persoane pentru abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccin, pentru perioada ianuarie-mai 2021.

Cantități de doze contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) și doze contractate în plus (52.805.690 doze), precum și o valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sunt prezentate drept prejudiciu adus bugetului statului.

Litigiul civil cu Pfizer și decizia instanței din Bruxelles

Pe 1 aprilie 2026, un tribunal din Bruxelles a decis, în primă instanță, că România și Polonia trebuie să plătească sume restante pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la Pfizer/BioNTech și nepreluate integral: pentru România suma menționată este de aproximativ 600 de milioane de euro, iar pentru Polonia de circa 1,3 miliarde de euro.

Pfizer a inițiat acțiunea în instanță în toamna anului 2023, pentru a impune executarea unor contracte de achiziție încheiate în timpul pandemiei.

Tribunalul a apreciat că România și Polonia nu au demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligațiilor contractuale.

Achizițiile de vaccinuri anti-COVID au fost negociate și încheiate de Comisia Europeană în numele statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce explică competența instanțelor belgiene în soluționarea litigiilor legate de aceste contracte.

Reacții politice și discuția despre stocuri

Declarațiile lui Dan Barna apar pe fondul unei dezbateri publice ample privind volumele achiziționate și gestionarea stocurilor de vaccinuri anti-COVID.

Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rafila a susținut că decizia de a nu mai cumpăra încă 29 de milioane de doze a fost una corectă, invocând existența unor stocuri deja suficiente, lipsa capacității de depozitare, riscul de expirare și costuri suplimentare pentru distrugere.

În același context, hotărârea instanței din Belgia a fost prezentată cu o valoare totală indicată de circa 1,9 miliarde de euro pentru România și Polonia împreună, respectiv aproximativ 600 de milioane de euro pentru România.