Procurorul general Cristina Chiriac respinge ideea unei „crime din iubire”, într-un interviu inclus în reportajul Știrile ProTV despre femicid, publicat pe 5 octombrie 2026. „Nu cred, nu cred că există o crimă din iubire”, afirmă ea. Chiriac spune că un bărbat care iubește o femeie nu îi poate face rău și, cu atât mai puțin, nu o poate omorî.
În același reportaj, care deschide campania „Iubirea nu omoară”, chestorul Mădălina Moșoiu, șefa Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov, folosește o altă formulare despre uciderea Teodorei Marcu: „Este o crimă rezultată dintr-o relație de iubire ca să zic așa”. Mărturiile femeilor care au trecut prin violență domestică descriu controlul deplasărilor, loviri și amenințări cu moartea.
Potrivit bilanțului din reportaj, 30 de femei au fost ucise în România în 2026, până la publicarea din 5 octombrie, de actuali sau foști parteneri ori de membri ai familiei. Pentru 2024, materialul menționează 43 de victime, iar pentru 2025 indică 66, pe baza datelor culese din spațiul public.
Controlul deplasărilor și amenințările la separare
Anda spune că partenerul îi cerea permanent să îi comunice când ajunge acasă, când pleacă și cu cine se întâlnește. Au apărut apoi acte de intimidare fizică și loviri. Adriana povestește că certurile se încheiau cu amenințări cu bătaia.
O femeie relatează că era amenințată cu uciderea copilului și a familiei dacă spunea cuiva ce i se întâmpla. O victimă descrie amenințarea legată de o posibilă relație cu altcineva: „Îmi spunea mereu că decât să mă vadă cu altcineva, mai bine mă omoară”.
Dan Rusu, criminolog și psihoterapeut, explică aceste comportamente prin nevoia agresorului de a controla partenera. Controlul poate fi însoțit, spune el, de dependența față de femeie și de rușinea provocată de această dependență. Violența se intensifică atunci când agresorul simte că pierde puterea asupra ei.
Separarea este un asemenea moment, în explicația specialistului: plecarea partenerei poate fi percepută de agresor ca pierderea controlului, iar omorul devine forma extremă prin care încearcă să îl recâștige.
Cazul Teodorei Marcu: ordinul de protecție și sesizările
Reportajul readuce în atenție cazul Teodorei Marcu, împușcată mortal în 2025 de Robert Lupu într-un complex rezidențial de lângă București. Avea 23 de ani, era însărcinată și se afla împreună cu fiica sa. Potrivit reportajului, cei doi se cunoscuseră când ea avea 14 ani, iar el 40.
Corina Voicu, fostă judecătoare și reprezentantă a Asociației Adept, vorbește despre ani de abuz început când Teodora era copil. Ea critică descrierea lui Lupu doar ca „fost partener”, subliniind că situația privea abuzul unui adult asupra unei minore.
Teodora obținuse în 2021 un ordin de protecție pentru patru luni. În precizările făcute în iunie 2025, Inspectoratul de Poliție Județean Bacău a afirmat că nu constatase încălcări în perioada de valabilitate și că acesta fusese singurul ordin emis împotriva agresorului.
Reportajul susține că Lupu îi urmărise cu mașina pe Teodora și pe soțul ei și îi scosese din trafic, iar apelul la 112 și plângerea la poliție nu fuseseră înregistrate. Materialul afirmă, de asemenea, că dosarele privind amenințările și hărțuirea au fost separate și au ajuns la parchete diferite, fără ca agresorul să fie trimis în judecată.
În răspunsul său din iunie 2025 privind cazul Teodorei, IPJ Bacău a descris o sesizare prin 112 din 1 martie 2021, făcută de soțul ei după șicanări în trafic și injurii. Poliția a spus că bărbatul s-a prezentat ulterior la un post de poliție, iar Lupu a fost sancționat contravențional. Potrivit inspectoratului, pentru acel incident nu fusese depusă o plângere penală; instituția a mai afirmat că în evidențele sale nu figurau alte sesizări ale persoanelor implicate în perioada 2021–2025. Nu este stabilit dacă episodul descris în reportaj și sesizarea datată de poliție sunt același incident.
În privința armelor, reportajul afirmă că Teodora ceruse ridicarea armelor de foc ale agresorului, iar Judecătoria Bacău considerase că „nu s-a probat că acesta ar poseda arme sau că ar fi folosit astfel de mijloace”. În precizările din iunie 2025, IPJ Bacău a susținut că în dosarul instrumentat de DIICOT Bacău nu existau indicii privind posibile arme de foc deținute de Lupu.
Ce trebuie să înregistreze autoritățile potrivit legii
Legea nr. 53/2026 pentru prevenirea și combaterea femicidului, publicată în Monitorul Oficial pe 23 aprilie 2026, stabilește obligații privind înregistrarea violențelor și a intervențiilor autorităților. În sensul legii, femicidul cuprinde uciderea intenționată a unei femei și decesul în urma altor infracțiuni intenționate. Termenul „femei” include și fetele sub 18 ani.
Legea stabilește 1 octombrie 2026 ca dată de aplicare a colectării datelor. Poliția, organele judiciare și instituțiile de medicină legală au obligații de înregistrare a informațiilor. În cauzele penale și în dosarele civile privind ordinele de protecție trebuie consemnate, între altele, relația dintre victimă și agresor, numărul și vârsta copiilor victimei și dacă aceștia au asistat la violență.
O metodologie comună trebuie să facă datele poliției și ale organelor judiciare compatibile, astfel încât parcursul unei cauze să poată fi urmărit de la sesizare până la soluționare, inclusiv în instanță. Evidențele și rapoartele prevăzute de lege cuprind intervențiile, ordinele de protecție emise și executate, încălcările acestora, trimiterile în judecată și soluțiile de netrimitere în judecată, împreună cu principalele lor motive.
Legea cere și instrumente specifice pentru evaluarea și gestionarea riscului de femicid, aprobate prin hotărâre de Guvern. Rapoartele anuale prevăzute pentru Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Parchetul General trebuie publicate până la 31 martie pentru anul anterior și trebuie să conțină date anonimizate, fără identificarea persoanelor.