Sari la conținut

Călin Georgescu și Ionel Rusen cer înlocuirea arestului preventiv. Termene pe 5 și 10 noiembrie

Călin Georgescu, în sacou deschis, între un bărbat cu vestă DIICOT și jandarmi cu fețele acoperite.
Călin Georgescu
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Tribunalul București urmează să analizeze pe 5 noiembrie 2026 cererea lui Călin Georgescu pentru înlocuirea arestării preventive. Solicitarea lui Ionel Rusen are termen separat, pe 10 noiembrie. Cei doi cer o măsură mai puțin restrictivă, însă depunerea cererilor nu schimbă, prin ea însăși, condițiile detenției.

Noile solicitări vin după hotărârea definitivă din 28 octombrie, prin care Curtea de Apel București a prelungit arestarea preventivă cu 30 de zile. Instanța a admis atunci contestația Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și a desființat soluția Tribunalului București din 26 octombrie, care dispusese controlul judiciar pentru 60 de zile.

Georgescu, fost candidat la președinție, și Rusen sunt cercetați pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. Potrivit anchetatorilor, unor oameni de afaceri le-ar fi fost promise finanțări din străinătate în schimbul unor plăți. În procedura din octombrie, Georgescu și-a susținut nevinovăția, iar apărarea sa a contestat existența grupului infracțional.

În ce condiții poate fi înlocuit arestul

Judecătorul de drepturi și libertăți trebuie să evalueze împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a fiecărui inculpat. Articolul 242 din Codul de procedură penală cere atât îndeplinirea condițiilor legale pentru măsura mai ușoară, cât și aprecierea că aceasta este suficientă pentru scopul urmărit.

Măsura trebuie să fie necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, pentru împiedicarea sustragerii de la urmărire penală ori judecată sau pentru prevenirea săvârșirii unei alte infracțiuni. Articolul 202 cere, totodată, ca restricțiile să fie proporționale cu gravitatea acuzației.

Existența unei suspiciuni rezonabile privind faptele cercetate nu justifică automat menținerea detenției. În hotărârea din 26 octombrie, Tribunalul reținuse în continuare această suspiciune, dar apreciase că vechimea faptelor și conduita inculpaților permiteau continuarea anchetei sub control judiciar. Soluția a fost înlăturată ulterior de Curtea de Apel.

Noile cereri presupun o nouă evaluare a măsurii preventive. Această procedură stabilește condițiile în care continuă procesul penal, fără să decidă vinovăția celor doi, care beneficiază de prezumția de nevinovăție.

De ce o soluție favorabilă nu înseamnă eliberare imediată

Încheierea Tribunalului poate fi contestată atât de inculpat, cât și de procuror. Articolul 204 stabilește un termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. Contestația se depune la judecătorul care a pronunțat încheierea și se soluționează la instanța ierarhic superioară.

În cazul înlocuirii arestării preventive cu o măsură mai ușoară, aplicarea acesteia depinde de definitivarea hotărârii. De aceea, nici admiterea cererii de către Tribunal nu echivalează cu eliberarea imediată. Pentru contestația procurorului împotriva înlocuirii unei măsuri preventive, legea cere soluționarea înainte de expirarea măsurii dispuse anterior.

Etichete
Semnalează o greșeală