Ana Birchall, fostă ministră a Justiției, a anunțat joi, 29 octombrie 2026, că va cere în instanță anularea Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nr. 1348 din 9 iunie 2026. Ea contestă includerea sa în documentul pe care îl numește „listă neagră” și reclamă afectarea reputației și a libertății de exprimare.
Secția pentru judecători a CSM îi respinsese în iulie plângerea prin care ceruse revocarea hotărârii. Instituția susținea că documentul protejează independența judecătorilor și nu o sancționează pe fosta ministră, potrivit motivării consultate și relatate de HotNews la 24 iulie.
Ce contestă Ana Birchall
În mesajul publicat pe Facebook, fosta ministră afirmă că includerea sa în hotărâre privește cinci postări de pe propria pagină. Își leagă intervențiile de criticarea unei numiri la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe care o consideră inadecvată și nelegitimă, și de participarea la un protest împotriva acelei numiri.
Birchall spune că a propus soluții pentru funcționarea justiției și a cerut responsabilitate politică. Susține că și-a sprijinit pozițiile pe hotărâri judecătorești, decizii ale Curții Constituționale și documente oficiale. În opinia sa, aceste intervenții reprezintă exercitarea drepturilor la exprimare și la protest.
„Consider că această hotărâre mi-a vătămat grav drepturile nepatrimoniale, inclusiv dreptul la reputație și la imagine, și m-a sancționat fără judecată pentru exercitarea unor drepturi fundamentale, între care dreptul la liberă exprimare”, afirmă Ana Birchall.
Ea susține că independența justiției nu exclude răspunderea pentru deciziile instituționale. În aceeași postare, cere proceduri transparente și legitime pentru numirea conducerii Înaltei Curți și afirmă că poziția sa urmărește buna funcționare a justiției.
Plângerea prealabilă a fost respinsă la 9 iulie
Birchall spune că a depus plângerea prealabilă la 16 iunie. Prin acest demers, a cerut mai întâi instituției emitente să revină asupra hotărârii. Anunțul din octombrie privește continuarea contestării în instanță, după respingerea solicitării adresate secției.
Ordinea de zi soluționată a ședinței din 9 iulie 2026 consemnează respingerea plângerii Anei Birchall împotriva Hotărârii nr. 1348/09.06.2026, cu șapte voturi pentru respingere și unul pentru admitere.
Fosta ministră reproșează și felul în care s-a desfășurat procedura: „Nu am fost invitată să îmi susțin punctul de vedere. Am aflat despre ședință de pe site-ul CSM”.
La 16 iunie, CSM anunța că transmisese Comisiei Europene versiunea în limba engleză a hotărârii. Consiliul prezenta documentul drept hotărârea prin care Secția pentru judecători constatase încălcarea independenței judecătorilor.
De ce susține CSM că hotărârea nu o sancționează
În motivarea respingerii plângerii, secția argumenta că hotărârea contestată nu este un act administrativ: nu organizează executarea legii și nu creează, modifică sau stinge raporturi juridice. Îi atribuia un caracter protector și declarativ, fără rol de judecată, de sancționare ori de stabilire a unor reguli.
Potrivit aceleiași motivări, actul produce efecte numai în raport cu judecătorii a căror independență este apărată, iar participarea altor persoane la această procedură nu este reglementată. Secția considera că Birchall nu ar obține un folos practic prin revocarea hotărârii, întrucât aceasta nu ar produce efecte juridice față de ea.
Pe fondul criticilor, instituția prezenta documentul ca pe o analiză a afirmațiilor și acțiunilor publice și a efectului lor cumulat asupra independenței judecătorilor. Îi reproșa fostei ministre că, prin pozițiile exprimate și participarea la protest, ar fi contribuit la o campanie de denigrare. Secția aprecia că afirmațiile analizate nu erau susținute de un minimum de dovezi și depășeau limitele libertății de exprimare.
Totodată, secția recunoștea interesul general al dezbaterii despre funcționarea justiției, dar susținea că libertatea de exprimare nu este absolută și invoca protejarea autorității și independenței justiției. În această argumentație, cerea ca informațiile făcute publice să fie verificate, exacte și obiective.
Instituția respingea și existența prejudiciului de reputație invocat de Birchall, susținând că hotărârea nu conținea referiri personale defăimătoare și că nu fusese dovedită o vătămare concretă.
Birchall spune că va folosi căile legale naționale și, dacă va fi cazul, pe cele internaționale. Anunță și intenția de a informa parteneri europeni, instituții internaționale și interlocutori diplomatici despre ceea ce consideră un derapaj instituțional.