Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, le cere părinților să instaleze instrumente de control parental, într-o intervenție despre prevenirea violenței școlare. El propune un rol mai mare pentru consilieri și diriginți, discuții cu specialiști și campanii preventive care să ajungă inclusiv în școlile din mediul rural.
Într-un interviu la Radio România Timișoara, publicat pe pagina de Facebook a postului la 6 noiembrie 2026, Ionescu le-a cerut părinților „să știe în permanență ce fac și cu cine discută copiii lor atunci când par cuminți, când sunt cu o tabletă sau un telefon în față”.
Ministrul leagă apelul de prevenirea radicalizării și a violenței motivate ideologic. El susține că rețelele sociale îi pun pe copii în contact cu persoane și dispute ideologice din afara mediului lor apropiat. În explicația sa, nici școala, nici familia și nici elevii nu pot gestiona separat aceste provocări. Cere, de aceea, colaborarea lor cu instituțiile care pot interveni atunci când apar manifestări de violență.
Prevenție și în școlile departe de marile orașe
Ionescu distinge două direcții de acțiune: prevenția și intervenția. Școlii îi atribuie în primul rând rolul de a preveni, în timp ce structurile Ministerului de Interne și alte instituții competente ar participa la intervenție atunci când apar manifestări de violență.
Pentru activitatea din școli, ministrul cere un rol mai mare pentru consilierii școlari și pentru diriginți. El precizează că un consilier școlar nu este neapărat psiholog. Propune și materiale informative pentru profesori, consilieri, părinți și elevi, care să îi ajute să recunoască din timp formele de radicalizare.
O altă propunere este ca avocați, polițiști și specialiști în tehnologia informației să discute cu elevii despre riscurile întâlnite și despre modalitățile prin care se pot proteja. Ionescu spune că asemenea activități pot fi susținute atât de oameni din sistemul de învățământ, cât și de specialiști din alte domenii.
Ministrul cere extinderea campaniilor dincolo de marile orașe: „Mă refer și la școlile din mediul rural și la școlile care sunt departe de centrele urbane. Și acolo trebuie să fim foarte prezenți.”
În același interviu, Ionescu spunea că Guvernul lucra la o strategie împotriva formelor de radicalizare și anticipa finalizarea ei „cât de curând”, fără un termen calendaristic.
Ce pot face instrumentele de control parental
Pentru părinți, aplicarea recomandării depinde de dispozitivele și serviciile folosite de copil. Potrivit ghidului despre control parental al eSafety Commissioner, autoritatea australiană pentru siguranță online, aceste instrumente software permit monitorizarea și limitarea anumitor activități pe internet.
Ele pot filtra ori bloca site-uri, aplicații și funcții, pot stabili limite de timp și pot furniza rapoarte de activitate. Unele permit și gestionarea persoanelor care pot contacta copilul. Informațiile accesibile părintelui depind însă de serviciu și de configurare; instalarea unui instrument nu oferă automat acces la toate conversațiile.
Contează și unde sunt aplicate restricțiile. Setările rețelei Wi-Fi de acasă acoperă folosirea acelei conexiuni, în timp ce un telefon poate accesa internetul și prin date mobile. Ghidul recomandă verificarea opțiunilor pentru fiecare dispozitiv și cont relevant, precum și revizuirea setărilor după actualizări.
Autoritatea arată că niciun instrument de control parental nu este complet eficient și că restricțiile pot fi ocolite. Recomandă folosirea lor împreună cu supravegherea adaptată vârstei, discuții regulate despre experiențele online și reguli comune privind folosirea dispozitivelor. Copilul are nevoie să știe și cum poate cere ajutor sau raporta un contact ori un conținut abuziv.
Ghidul avertizează că un control excesiv poate afecta încrederea și viața privată a copilului. Părinții sunt îndemnați să explice ce setări folosesc și de ce, să implice copilul în decizii și să revizuiască regulile pe măsură ce acesta crește.


