În 2025, 23% dintre persoanele de 18–24 de ani din România nu aveau un loc de muncă și nu urmau studii sau cursuri de formare, arată nota OCDE pentru România din Education at a Glance 2026, publicată pe 29 septembrie. Media țărilor OCDE era de 14% pentru aceeași grupă de vârstă și același an. Decalajul este de nouă puncte procentuale.
Ce măsoară indicatorul NEET
OCDE folosește termenul NEET pentru tinerii care nu sunt încadrați în muncă și nu participă la educație sau formare profesională. Ponderea nu este o rată a șomajului: ea nu arată câți dintre cei incluși își caută un loc de muncă și câți nu participă la piața muncii. Nici nu spune cât timp a rămas fiecare tânăr în această situație.
Organizația consideră categoria importantă pentru politicile publice deoarece perioadele prelungite în afara muncii și a pregătirii, la începutul vieții adulte, pot avea efecte negative de durată asupra parcursului economic și social. Este un risc descris de OCDE, nu o consecință stabilită pentru fiecare dintre tinerii numărați în indicator. Cifra de 23% nu identifică nici motivele pentru care aceștia nu lucrează și nu studiază.
Ce arăta ediția anterioară
Nota OCDE pentru România din ediția 2025 indica 22% pentru tinerii de 18–24 de ani, față de o medie OCDE de 14%. Ediția publicată acum indică 23% pentru România și precizează că valoarea se referă la anul 2025.
Diferența de un punct procentual dintre cifrele publicate în cele două ediții nu stabilește, singură, o creștere de la un an la altul. Pentru o comparație anuală trebuie urmărite perioadele de referință și bazele de calcul din tabelele raportului. Ambele note arată însă o pondere mai mare pentru România decât media OCDE în grupa de vârstă de 18–24 de ani.
Alte date despre educație și intrarea pe piața muncii
Nota din 2026 prezintă separat situația adulților de 25–34 de ani. În 2025, aproximativ unul din patru români din această grupă nu absolvise învățământul secundar superior, o pondere de peste două ori mai mare decât media OCDE.
În aceeași grupă de vârstă, aproximativ 70% dintre femeile din România fără studii secundare superioare erau în afara forței de muncă, comparativ cu aproximativ 10% dintre femeile cu studii superioare. Aceste cifre privesc o altă vârstă și un alt indicator decât ponderea NEET. Ele descriu diferențe legate de nivelul studiilor, fără să explice cauzele procentului de 23% înregistrat pentru tinerii de 18–24 de ani.