Ioana, mamă a doi copii din Breaza, cere pregătirea profesorilor pentru folosirea inteligenței artificiale (AI), la care copiii apelează și dincolo de teme. Într-un reportaj publicat de HotNews pe 10 octombrie 2026, ea povestește că, în timp ce se aflau la spital, copilul ei întreba chatbotul când pleacă acasă.
Preocuparea mamei depășește răspunsurile la exerciții. Ea descrie folosirea AI pentru mesaje de împăcare și declarații de dragoste sau de prietenie. „Nu mai au încredere că pot enunța orice fără să fie editați de AI”, spune Ioana.
În școlile fiicei și fiului său, mama vede o dificultate de a răspunde acestei schimbări. Le descrie drept „complet paralizate” în privința AI și compară două etape. Cu aproximativ un an înaintea discuției, spune ea, lucrările generate automat primeau note maxime și felicitări, în vreme ce textele scrise de copii fără acest ajutor erau mai puțin apreciate. Odată cu răspândirea folosirii acestor instrumente, Ioana consideră că s-a ajuns la o convenție de a ignora problema.
De aceea, cere ca profesorii să fie pregătiți să îi îndrume pe elevi. Experiențele celorlalți părinți, profesori și adolescenți intervievați arată răspunsuri diferite la clasă: unii trec cu vederea folosirea AI, alții îl utilizează pentru pregătirea testelor, iar elevii îl pot folosi atât pentru a copia, cât și pentru a realiza o parte a unei activități creative.
Un test de biologie copiat de pe telefon
Luca, profesor de biologie la un liceu din București, povestește despre o elevă de clasa a IX-a care a copiat de pe telefon un răspuns generat de ChatGPT la un test. Sarcina era un minieseu despre celulă, dar textul conținea concepte din materia clasei a XI-a. Eleva transcrisese și „cosmoză” în loc de „osmoză”, o greșeală care i-a atras atenția profesorului.
Pentru Luca, dificultatea nu se reduce la accesul elevilor la un chatbot: „Problema mea n-ar fi neapărat că folosesc AI-ul, ci că nu știu să-l folosească”. El spune că unii colegi ignoră folosirea acestor instrumente câtă vreme nu observă consecințe asupra examenelor sau asupra felului în care elevii gândesc.
AI este folosit și de profesori. Ilinca, de 13 ani, din Oradea, și Teodora, de 17 ani, din București, descriu cadre didactice care generează teste cu întrebări scurte folosind Gemini, pentru a reduce timpul dedicat corectării.
O poveste scrisă de elevă, ilustrată cu AI
O elevă de 17 ani de la un liceu pedagogic din Buzău oferă un alt exemplu. Ea a scris singură povestea „Rochița încărcată de emoții”, pregătită pentru copii de grădiniță, apoi a folosit ChatGPT pentru a genera imagini. A proiectat ilustrațiile pe tablă, ca să o ajute să explice exprimarea emoțiilor.
Un copil de cinci ani a recunoscut originea imaginilor și i-a spus: „Doamna, astea sunt făcute cu AI”. Adolescenta folosise programul pentru ilustrații, păstrându-și rolul de autoare a poveștii; la testul de biologie, eleva preluase chiar răspunsul pe care trebuia să îl formuleze.
Nora, o mamă din Oradea, cere școlii să își învețe fiica să folosească aceste instrumente corect și să înțeleagă problemele etice. Atât ea, cât și Ioana cer îndrumare din partea școlii pentru o tehnologie pe care copiii o folosesc deja.
Ce măsuri educaționale sunt prevăzute și ce proiect a ajuns la elevi
Învățământul preuniversitar este inclus explicit în Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024–2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 832 din 11 iulie 2024, publicată pe 25 iulie 2024. Strategia prevede introducerea unor noțiuni fundamentale despre AI în discipline obligatorii de liceu, pentru toate filierele și profilurile, precum și o ofertă de discipline opționale la gimnaziu și liceu despre aplicații, efecte și riscuri.
Planul include formarea unor categorii profesionale între care se află profesorii din preuniversitar, învățătorii și psihologii școlari. Alte măsuri privesc folosirea AI pentru învățare adaptată nevoilor elevilor, evaluare și autoevaluare, dar și integritatea academică — respectarea regulilor privind contribuția proprie la lucrările prezentate. Ministerului Educației îi sunt atribuite responsabilități pentru măsurile privind programele școlare și utilizarea AI în instruirea preuniversitară.
Hotărârea stabilește că măsurile se finanțează din bugetele instituțiilor responsabile, în limita fondurilor alocate, iar termenele de realizare urmează să fie stabilite într-o foaie de parcurs adoptată de comisia interministerială. Aceste prevederi descriu planul pentru perioada 2024–2027.
Un proiect educațional desfășurat în anul școlar 2025–2026 este „Conținut AI – Școala din viitor pentru Gimnaziu – Exploratori în lumea inteligenței artificiale”. Într-un anunț din 27 iulie 2026, Ministerul Educației și Cercetării a raportat participarea a 17.626 de elevi și 932 de profesori din 295 de școli. Proiectul a fost organizat împreună cu Fundația Vodafone România și CyberKnowledge Club.
Cele șase module interactive abordează etica, folosirea responsabilă, mediul și cetățenia digitală, precum și felul în care algoritmii pot produce rezultate părtinitoare. Resursele digitale gratuite și activitățile practice sunt concepute pentru familiarizarea elevilor de gimnaziu cu aceste probleme.